Astăzi, de Ziua Națională a României în toate bisericile ortodoxe din ţară au fost oficiate Te-Deum-uri și slujbe de pomenire. S-a adus astfel mulțumire pentru înfăptuirea unității naționale și s-au înălțat rugăciuni pentru cei care și-au dat viața pentru întregirea țării românești.
La Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca, Te Deum-ul de Ziua Naţională a României a fost oficiat de la ora 9:30, de Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei care le-a vorbit clujenilor despre patriotism.
„În vremurile noastre, această valoare extraordinară sufletească, patriotismul este neglijat sau pălește în frumusețea lui. Eu vă spun că patriotismul, dragostea față de neam și față de valorile lui, își are temei scripturistic. În ultima carte a Sfintei Scripturi, în Apocalipsă, în capitolul 21, ne relatează Sfântul Ioan cum va arăta cetatea cea de Sus, Noul Ierusalim și care vor fi locuitorii ei. Paradoxal, și în eternitate, neamurile își vor păstra valorile lor. Subliniez cu tărie că sentimentul acesta frumos care este dragostea de țară, patriotismul, îl înnobilează pe tot omul, pe noi și pe toți românii de pretutindeni. Oricând este bine să ne amintim de aceste lucruri, dar în mod special astăzi, când sărbătorim Ziua Națională, zi în care le spunem tuturor românilor, La Mulți și Fericiți Ani!”.
La Cluj-Napoca festivităţile dedicate Zilei Naţionale a României au continuat, de la ora 10, cu un ceremonial militar desfășurat în Piața Avram Iancu. Au urmat depuneri de coroane și jerbe de flori la statuia lui Avram Iancu din fața catedralei și o paradă militară, momente la care au participat oficialități locale și județene și mii de clujeni veniți să sărbătorească Ziua Națională în centrul orașului.
Manifestările continuă și după-masă în centrul Clujului. La ora 16, în Piața Unirii, va avea loc un concert susținut de Filarmonica de stat Transilvania, urmat de un spectacol de muzică populară susținut de corul bărbătesc din Finteuşu Mare și interpreți cunoscuți de muzică populară printre care Dumitru Fărcaş, Aurel Tămaş, Dinu Iancu Sălăjanu, Ionuţ Fulea şi Sava Negrean Brudaşcu.
La ora 19 este programată aprinderea iluminatului festiv de sărbători și concerte de muzică ușoară, iar aproape de ora 20 va avea loc retragerea cu torțe, urmată de tradiționalul foc de artificii.
Ziua Națională a României a fost marcată luni, 1 decembrie 2014 și la Bistrița. Aici, manifestările au început la ora 11.00, cu un ceremonial militar-religios, la monumentul poetului Andrei Mureşanu din Piaţa Centrală.
A avut loc și o paradă militară, la care au participat peste 400 de militari de la Brigada 81 Mecanizată a municipiului Bistrița. Defilarea s-a desfăşurat pe traseul străzilor Dornei – Gheorghe Şincai şi a început la ora 11.50.
Pentru că nici o sărbătoare românească nu poate trece fără joc şi voie bună, autorităţile au pregătit şi câteva momente artistice. Astfel, pe scena de pe pietonal, a avut loc și un concert de muzică tradițională românească, iar de la ora 17 este programată retragerea cu torţe a militarilor Brigăzii 81 Mecanizată. Mai apoi, în faţa Palatului Administrativ se va intona Imnul Europei și se vor aprinde decoraţiunile şi iluminatul festiv.
În to
ate oraşele ţării au fost organizate astăzi ceremonii militare și religioase în cinstea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Cele mai ample manifestări au avut loc la Bucureşti şi Alba Iulia. Cei care au ales ca destinaţie Alba-Iulia, Capitala Marii Uniri, de 1 Decembrie s-au bucurat de un program divers. Manifestările au cuprins, printre altele, o paradă cu peste 800 de militari, o defilare cu steaguri tricolore, lansări de lampioane și un tur ghidat al Cetăţii Alba Carolina. Nu au lipsit nici concertele de muzică populară şi uşoară, dar nici tradiționalul foc de artificii.
Ziua Națională a României a fost instituită în amintirea şi cinstirea zilei de 1 decembrie 1918. Atunci Adunarea Naţională de la Alba Iulia a adoptat o Rezoluţie care proclama unirea tuturor românilor din Transilvania, Banat cu România.
Rezoluţia mai proclamă şi libertatea minorităţilor, libertatea şi egalitatea confesiunilor religioase, întemeierea unui regim democratic precum şi libertatea presei, a opiniilor, a asocierilor şi a întrunirilor. Mai târziu, Legea Unirii a fost ratificată de către regele Ferdinand I prin Decretul – Lege din 11 decembrie 1918 şi apoi votată în unanimitate de Adunarea Deputaţilor din 29 decembrie 1919.
