Ziua Limbii Române a fost marcată la Cluj-Napoca, miercuri, 31 august 2022, printr-un eveniment cultural-artistic, găzduit la Centrul de Cultură Urbană „Casino” din Parcul Central. Printre cei prezenți la manifestare s-au numărat Episcopul-vicar Benedict Bistrițeanul, oficialități locale, istorici, oameni de cultură, artiști și elevi din unitățile de învățământ preuniversitar clujean.
Cu acest prilej, în cadrul evenimentului cultural, Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, a rostit un scurt cuvânt despre originea, importanța și rolul limbii române.
„De origine latină, acum ca și în vremuri străvechi, limba, țara și identitatea noastră se plasează într-o neîntreruptă apartenență la cultura și civilizația europeană, dar și într-o continuitate și comuniune între generații. Limba română, până în stadiul de azi, dă mărturie despre evoluțiile cunoscute sau tainice ale neamului nostru, despre istorii și geografii triumfale sau mai umile, dar, mai ales, stă drept dovadă pentru existența, rezistența și prezervarea noastră ca neam și credință de origine apostolică”, a spus ierarhul.
„Pentru noi, la fel ca pentru Mihai Eminescu, «Biserica este mama limbii române literare», dar și «limba vechilor cazanii», în exprimarea poetului Alexei Mateevici, de vreme ce, prin cărțile de cult, în pridvorul Bisericii, s-a născut limba română literară în prima ei formă. Suntem datori să pomenim și câteva nume – Diaconul Coresi, Mitropoliții Varlaam al Moldovei, Simeon Ștefan al Transilvaniei, Dosoftei al Moldovei, Antim Ivireanul al Ungrovlahiei și alții, de mai târziu”, a adăugat Episcopul-vicar.
„O astfel de sărbătoare reclamă și o judecată la timpul prezent…”
„Însă dincolo de o privire retrospectivă, fie ea și luminoasă, o astfel de sărbătoare reclamă și o judecată la timpul prezent și, obligatoriu, o per/prospectivă – o diagnoză și o eventuală prognoză. Dacă cumva conceptul de identitate se află într-un proces de transformare sau, poate chiar de reconstrucție, acest lucru se datorează și crizei prin care trece o limbă și cultura la baza căreia se află. Socotim că este nevoie de o analiză lucidă și pertinentă asupra stării actuale, a învățământului (în proces de permanentă reformă), a educației, în general, în slujba limbii, sub chipul păstrării, dar și a unei evoluții sănătoase a acesteia. Investiția în acest sens este nu doar obligatorie, ci este și urgentă tocmai pentru ca limba să (mai) fie un bun cultural, social, formativ și identitar, accesibil, armonios, curat, dar, mai ales, al nostru. Perspectiva noastră vizează, evident, purificarea și cultivarea acesteia prin apelul la «pridvorul Bisericii», amintindu-ne de originea dumnezeiască a cuvântului. Această perspectivă aduce cu sine sacralizarea limbii, pe linia unei exigențe obligatorii în termenii calitativi ai excelenței religioase și poetice, deopotrivă, pe modelul pâinea care devine anafură sau se preface în trup euharistic. Și deodată cu această înțelegere se cultivă și sentimentul stimei de sine, la nivel individual și comunitar, cu o cultură și un comportament în consecință, în țară sau în diaspora”, atrage atenția Episcopul Benedict.
De asemenea, despre cuvintele comoară ale limbii române, scurte alocuțiuni au rostit primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, și scriitorii Irina Petraș, Alina Pamfil și Ovidiu Pecican, iar mai mulți poeți clujeni au recitat din lirica românească.
Manifestarea a fost organizată de Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca, în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Cluj.
Ziua Limbii Române este sărbătorită anual la data 31 august, fiind instituită prin Legea 53/2013. Astfel, acestă zi este marcată în toată țara prin diferite manifestări organizate de autorităţile şi instituţiile publice, inclusiv de reprezentanţele diplomatice şi institutele culturale ale României.
Mai multe fotografii AICI
Autor: Darius Echim / Mitropolia Clujului
Foto credit: Ionuț Chifa și Facebook / Emil Boc
