Miercuri, 15 ianuarie 2020, de Ziua Culturii Naționale și a comemorării marelui poet Mihai Eminescu, la 170 de ani de la nașterea sa, la Cluj-Napoca, au avut loc mai multe evenimente cultural-artistice, cu participarea reprezentaților Mitropoliei Clujului, Maramureșului și Sălajului, a autorităților locale, județene și militare, a numeroși oameni de cultură, elevi și studenți de la instituțiile de învățământ clujene.
Cu această ocazie, de la ora 11:00, a fost oficiată o slujbă de pomenire la statuia poetului național Mihai Eminescu, amplasată în fața Teatrului Național „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca. Slujba a fost săvârșită de delegatul Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei, preotul Bogdan Ivanov, consilierul cultural al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, care a transmis cuvântul ierarhului, intitulat: „Preocupările spirituale ale lui Mihai Eminescu”.
„Pe 15 ianuarie se împlinesc 170 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu. Omul acesta este reprezentantul prin excelență al Culturii române. De aceea s-a fixat pe 15 ianuarie Ziua Culturii Naționale.
Mihai Eminescu a avut preocupări spirituale deosebite. În zadar propaganda comunistă de dinainte de 1989, folosindu-se de poezia «Împărat şi Proletar», dorea să-l facă necredincios. Voi aduce câteva exemple din care reiese că a fost un om cu preocupări de natură spirituală.
Întâi de toate voi spune că Mihai Eminescu era preocupat de rugăciune. Rugăciunea adresată Maicii Domnului este de o gingășie aparte: «Crăiasă alegându-te / Îngenunchem rugându-te, / Înalță-ne, ne mântuie / Din valul ce ne bântuie; / Fii scut de întărire / Şi zid de mântuire / Privirea-ţi adorată / Asupră-ne coboară, / O, maică preacurată / Şi pururea fecioară, Marie!».
(…) Atașamentul lui Mihai Eminescu faţă de Biserica Ortodoxă era unul deosebit, numind-o «Maica spirituală a neamului românesc». În ziarul «Timpul» făcea această afirmație: «Biserica lui Matei Basarab şi a lui Vaarlam, Maica spirituală a neamului românesc, care a născut unitatea limbei şi unitatea etnică a poporului, ea, care domnește puternică dincolo de graniţele noastre, e azilul de mântuire națională în ţări unde românul nu are stat…»”, a spus Înaltpreasfințitul Părinte Andrei.
De asemenea, Mitropolitul Clujului a afirmat faptul că românii sunt puntea de legătură dintre Apus și Răsărit.
„Noi, românii, cu spiritualitatea noastră ortodoxă, suntem puntea de legătură dintre Apus şi Răsărit. Afirmația capătă vigoare acum, când facem parte din Uniunea Europeană. Iată ce zice Eminescu: «Noi, popor latin de confesiune ortodoxă suntem în realitate elementul menit a încheia lanţul dintre Apus şi Răsărit; aceasta o simţim noi înşine, se simte în mare parte de opinia publică europeană, aceasta o voim şi, dacă dinastia va împărtăşi direcţia de mişcare a poporului românesc, o vom şi face. Oricât de adânci ar fi dezbinările ce s-au produs în timpul din urmă în țara noastă, când e vorba de legea părinților noștri, care ne leagă de Orient, și de aspirațiile noastre, care ne leagă de Occident… vrăjmașii, oricare ar fi ei, ne vor găsi uniți și tot atât de tari în hotărârile noastre ca și în trecut».
(…) Aceste preocupări spirituale ale lui Eminescu ar fi de dorit să ne influențeze și pe noi care trăim într-o lume secularizată.”, a concluzionat Înaltpreasfințitul Andrei, Arhiepiscopul și Mitropolitul Clujului, în mesajul transmis cu acest prilej.
Cuvânul integral aici „Preocupările spirituale ale lui Mihai Eminescu” – Mesajul Mitropolitului Andrei, cu prilejul Zilei Culturii Naționale
În cadrul evenimentului a rostit o alocuțiune poetul Ion Cristofor, vicepreședintele Uniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj, care a vorbit despre poetul Mihai Eminescu și despre semnificația Zilei Naționale a Culturii Române.
La final, a avut loc ceremonia de depunere de coroane și flori la statuile lui Mihai Eminescu și Lucian Blaga, iar Corul Seminarului Teologic Ortodox din Cluj-Napoca, dirijat de pr. prof. Petru Stanciu, a interpretat câteva cântece pe versurile poetului național.
Ceremonia a fost urmată de un spectacol liric în foaierul Teatrului Naţional, intitulat „Recital de lieduri și poeme românești”, susținut de artiştii Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca: mezzosoprana Andrada Roșu-Vaida, mezzosoprana Iulia Merca și tenorul Cristian Mogoșan.
De asemenea, din lirica eminesciană au interpretat actorii Teatrului Național „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca: actrița Angelica Nicoară și actorul Ruslan Bârlea.
Spectacolul a fost acompaniat la pian de pianista Larisa Pentea. Regia spectacolului este semnată de Mihaela Sandu, iar regia muzicală de Iulia Merca.
La eveniment au participat numeroși clujeni, oameni de cultură, reprezentanti ai autorităților locale, județene și militare, elevii de la școlile și liceele clujene, printre care elevi de la Seminarul Teologic Ortodox din Cluj-Napoca și de la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din municipiu.
Despre Luceafărul poeziei românești
Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889) a fost unul dintre cei mai importanţi poeţi şi prozatori români, fiind considerat poetul naţional. Acest „voievod stelar”, conform poetului Mircea Micu, prin poezia sa genială, a fost fondatorul limbii române moderne.
În data de 15 ianuarie, 1850, în Ipotești, județul Botoșani, s-a născut cel de-al șaptelea copil al familiei Eminovici. Beneficiind de o copilărie liberă și simplă, poetul a păstrat de-a lungul anilor amintirea căminului părintesc și a naturii din zona casei sale. Școala primară a făcut-o în Cernăuți, după care au urmat ani de inconsecvență din acest punct de vedere. Prima publicație apare în 1866, în broșura școlară „Lăcrămioarele învăţăceilor gimnazişti”. Poezia este numită „La mormîntul lui Aron Pumnul” . Numele Mihai Eminescu i-a fost dat de către Iosif Vulcan, care deținea revista „Familia” în care mai apar câteva poezii ale lui. Urmează ani în care pribegește prin țară și în afară pentru diferite studii, pe care nu le încheie, în timp ce își continuă publicările în diferite reviste. În perioada 1877 – 1883 este redactor, apoi redactor-șef la ziarul „Timpul” din București. În această perioadă scrie marile opere „Luceafărul” și Scrisorile. Tot atunci se și îmbolnăvește. În 15 iunie 1889 se stinge din viață și este înmormântat la București, în cimitirul Bellu.
Sărbătoare Națională
În 7 decembrie 2010 apare legea cu nr. 328 prin care ziua de 15 ianuarie devine Ziua Culturii Naționale. În fiecare an, la jumătatea primei luni din noul an ne amintim de cei care au contribuit semnificativ la cultura noastră. Sărbătoarea Ipoteștiului a devenit una națională, iar nașterea poetului a devenit Ziua Culturii Naționale.
Mai multe fotografii AICI
Text și foto: Darius Echim / mitropolia-clujului.ro
Miercuri, 15 ianuarie 2020, de Ziua Culturii Naționale și a comemorării marelui poet Mihai Eminescu, la 170 de ani de la…
Publicată de Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului pe Miercuri, 15 ianuarie 2020
