Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a participat vineri, 11 octombrie 2024, la deschiderea „Zilelor Academice Clujene”, manifestare ajunsă la cea de-a 37-a ediție, care marchează și aniversarea a 75 de ani de la înființarea Filialei din Cluj-Napoca a Academiei Române.
Ceremonia festivă a avut loc la ora 11:00, în Aula Magna a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, în prezența conducerii instituției, în frunte cu academicianul Ioan Aurel Pop – președintele Academiei Române, a numeroși academicieni, cadre universitare, clerici, oameni de cultură, oficialități civile și militare, precum și a altor invitați de seamă.
Cu acest prilej, Părintele Mitropolit Andrei, care este membru de onoare al Academiei Române, a rostit un cuvânt de binecuvântare și a felicitat instituția academică.
Alocuțiuni au rostit academicianul Ioan Aurel Pop – președintele Academiei Române, academicianul Doru Pamfil – președintele Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca, subprefectul județului Cluj – ing. Florentin Burz, primarul municipiului Cluj-Napoca – Emil Boc, prof. univ. dr. Ioan Așchilean de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, fost președinte al Academiei Române, și alții.
În cadrul evenimentului, acad. Ioan Aurel Pop, în numele conducerii instituției, a oferit Filialei Cluj-Napoca Diploma „Meritul Academic” pentru activitatea deosebită și contribuția adusă la îmbogățirea științei și culturii românești și universale. Diploma a fost înmânată președintelui filialei, acad. Doru Pamfil.
Conferințe la ceas aniversar
Ceremonia de deschidere a „Zilelor Academice Clujene”, manifestare care are loc în lunile octombrie-noiembrie 2024, a inclus și patru prezentări în plen, referitoare la direcțiile prioritare de cercetare din institutele Academiei Române.
Prof. univ. dr. Cornel Sigmirean, directorul Institutului de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai” a vorbit pe tema „Politică și cenzură. Lucian Blaga cercetător la Filiala Cluj a Academiei RPR”; Prof. univ. dr. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române și directorul Institutului de Istorie „George Barițiu”, a vorbit pe tema „Avram Iancu între adorare și contestare”; Prof. univ. dr. Adrian Tudurachi, directorul Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”, a susținut un referat despre două reviste de filologie la ceas aniversar: „Dacoromania” și „Dacoromania litteraria”; iar prof. univ. dr. Coriolan Oprean, directorul Institutului de Arheologie și Istoria Artei, a susținut un referat pe tema „Frontierele Daciei romane pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Contribuția științifică a academiei Române – filiala Cluj-Napoca”.
La finalul manifestării, un grup de artiști de la Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca au susținut un recital cameral.
Evenimentul a fost moderat de acad. Doru Pamfil, președintele Filialei din Cluj a Academiei Române.
„Ediția din acest an a Zilelor Academice Clujene se desfășoară într-o ambianță festivă. Filiala Cluj-Napoca a Academiei Române sărbătorește 75 de ani de la înființare, ani marcați de o amplă activitate de cercetare, de promovare a științei și culturii și de o prezență activă în mediul academic transilvănean. (…) Ne vom afla, astfel, pe parcursul zilelor ce urmează, alături de numeroși alți cercetători și specialiști din țară și străinătate pentru a participa la multiple manifestări academice organizate de instituțiile noastre”, a transmis, pentru Basilica.ro, acad. Doru Pamfil.
Acad. Doru Pamfil a subliniat că manifestările reprezintă „un mesaj că activitatea de cercetare științifică din Filiala Cluj-Napoca își păstrează statutul de excelență academică și că misiunea fundamentală a Academiei Române este îndeplinită cu onoare de membrii instituțiilor pe care le reprezentăm”.
Scurt istoric
Filiala din Cluj-Napoca a Academiei Române a luat fiinţă în anul 1949, în urma Decretului nr. 198 din 13 august 1948, în contextul restructurărilor care aveau loc atunci la nivelul înaltului for ştiinţific şi de cultură şi al învăţământului superior românesc. Legea învățământului din 1948 a separat institutele de cercetare științifică de universități, reorganizându-le ca entități independente. În București, aceste institute au devenit autonome, dar în Iași și Cluj s-au creat filiale ale Academiei Române, care au preluat institutele de cercetare. În 1949, institutele universitare din Cluj au fost arondate Filialei Academiei Române, consolidând cercetarea științifică și creația cultural-artistică în Transilvania. Noua structură a fost benefică pentru activitatea științifică regională, menținând legături strânse cu Universitatea. În prezent, instituția coordonează activități prin intermediul a 10 institute de cercetare, active în domeniile: filologie, istorie, artă, sociologie, matematică și informatică, geografie, arheologie, speologie și astronomie.
În același an 1949, Filiala Cluj a Academiei Române a primit ca spațiu de funcționare emblematica clădire de pe strada Republicii, nr. 9, un edificiu construit în stil eclectic, în care funcţionează şi astăzi.
Academia Română, prin Filiala din Cluj-Napoca, este o prezenţă vie şi activă, în inima Transilvaniei, prin activitatea ştiinţifică şi culturală a institutelor sale, prin bogata activitate editorială, prin editarea de carte ştiinţifică şi numeroase periodice de specialitate. Proiectele de cercetare fundamentală și prioritare la care au contribuit institutele și filiala Academiei Române din Cluj-Napoca au avut rolul de a evidenția și demonstra potențialul științific din această regiune a țării, contribuind la creșterea eficacității în scopul dezvoltării generale, conform paginii oficiale a Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca.
Mai multe fotografii AICI
Autor: Darius Echim / Mitropolia Clujului
Foto credit: Academia Română – Filiala Cluj-Napoca / Facebook
