Zeci de monahi şi preoți, dar şi sute de credincioși din toate zonele, au participat sâmbătă, 30 decembrie, la slujba de înmormântare a monahiei Ecaterina Ghiran, stareța Mănăstirii de la Cormaia. Slujba a avut loc în biserica nouă a mănăstirii și a fost oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei.
În cuvântul de învățătură Înaltpreasfințitul Părinte Andrei a subliniat virtuțile pe care trebuie să le aibă o călugăriță, remarcând faptul că monahia Ecaterina Ghiran a avut toate aceste virtuți, care au făcut-o atât de iubită în rândul obștii monahale cât și în rândul pelerinilor veniți să înalțe rugăciuni la Mănăstirea de la Cormaia.
Înainte de a fi depusă în cimitirul din spatele bisericii, protosinghelul Nicodim Sângeorzan, duhovnicul mănăstirii, a prezentat biografia stareței Ecaterina Ghiran, care a condus peste două decenii obștea monahală din localitatea Cormaia.
Monahia Ecaterina Ghiran s-a născut la 25 februarie 1936, în localitatea Oşorhel, județul Cluj. La 8 noiembrie 1955, a fugit la Mănăstirea Nicula, unde a fost îndemnată să tragă la sorți pentru alegerea mănăstirii unde să se nevoiască. A ajuns la Mănăstirea Timișeni de lângă Timișoara, însă în cele din urmă, ÎPS Vasile Lăzărescu, a chemat-o la mitropolie, unde a stat până în 1960. A fost apoi dată afară din mănăstire, în urma Decretului 410 din 1959, şi a lucrat o vreme la fabrica de cherestea de la Vasiova, după care, s-a mutat la București, unde a lucrat 8 ani de zile. A reintrat apoi în mănăstire, şi a coordonat aproape 24 de ani, din ascultarea ÎPS Nicolae, atelierul de croitorie al Mitropoliei de la Timișoara. După pensionare s-a retras pentru o perioadă la Mănăstirea Timișeni, după care a venit la Cormaia și începând cu anul 1997 a fost numită stareță a acestui așezământ monahal din Țara Năsăudului. A plecat la Domnul în 24 Decembrie 2017, după 20 de ani de stăreție şi o viață întreagă închinată Domnului Hristos!
