În Duminica a 29-a după Rusalii (a vindecării celor 10 leproși), 19 ianuarie 2025, Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, s-a aflat în mijlocul obștii monahale de la Mănăstirea Nicula, județul Cluj.
Cu acest prilej, de la ora 10:00, în biserica nouă a așezământului monahal, Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul a oficiat Sfânta Liturghie, fiind înconjurat de un sobor de preoți si diaconi. Din sobor au făcut parte: starețul Mănăstirii Nicula – arhimandritul Iustin Miron, secretarul de cabinet al ierarhului – arhidiaconul Sergiu-Iustin Pop, slujitori din cadrul așezământului monahal, precum și alți preoți invitați.
După citirea pericopei evanghelice, Părintele Episcop-vicar Benedict a rostit un cuvânt de învățătură, în cadrul căruia a subliniat importanța recunoștinței și a onestității față de propria condiție spirituală. Ierarhul a vorbit, de asemenea, despre acceptarea suferinței atunci când Dumnezeu o îngăduie, subliniind că aceasta poate deveni o lecție valoroasă.
Răspunsurile liturgice au fost date de un grup de tineri reuniți din Liga Studenților – Filiala Cluj și din alte filiale din țară.
La finalul slujbei, starețul Mănăstirii Nicula, arhimandritul Iustin Miron, a mulțumit Preasfinției Sale pentru slujire și binecuvântare.
Tinerii, în tinda mănăstirii
La Sfânta Liturghie, alături de numeroșii pelerini, au participat zeci de tineri din Liga Studenților – Filiala Cluj și din alte filiale de tineret din țară, care și-au petrecut sfârșitul de săptămână la mănăstire. Aceștia au luat parte la programul liturgic și duhovnicesc al așezământului monahal, la conferințe și întâlniri cu părinți duhovnicești, apropiați ai Ligii Studenților.
Astfel, după Liturghie și agapa frățească, de la ora 14:00, în aula Centrului de Conferințe și Studii Patristice „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare” din cadrul mănăstirii, Preasfințitul Părinte Benedict s-a întâlnit cu tinerii participanți și le-a adresat un cuvânt duhovnicesc pe tema virtuții recunoștinței, pornind de la pericopa evanghelică citită în Duminica a 29-a după Rusalii, despre vindecarea celor zece leproși.
În același cadru, ieri, 18 ianuarie, tinerii au participat la conferința cu tema „Tâlcuirea Noului Testament”, susținută de arhimandritul Iustin Miron, starețul Mănăstirii Nicula, și de părintele Pantelimon Șușnea de la Mănăstirea Oașa
Scurt istoric
Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” de la Nicula, județul Cluj, este cunoscută ca unul dintre cele mai vechi aşezăminte monahale din spaţiul românesc. Aici se desfășoară an de an, pe 15 august, de sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului, cel mai mare pelerinaj ortodox din Transilvania. Mulți credincioși vin cu câteva zile înainte pentru a se închina Icoanei Făcătoare de minuni a Maicii Domnului și a participa la toate slujbele oficiate pe Altarul de vară, amplasat lângă biserica veche de zid.
În anul 1326, Nicula era o pădure, în care s-a nevoit pustnicul ortodox Nicolae, cel care împrumută numele său pădurii, satului şi mânăstirii. Prima mărturie istorică ce atestă aşezarea monahală este legată de prezenţa unei biserici de lemn, în stil maramureşan, cu hramul „Sfânta Treime”, datată din anul 1552. Între 1712-1714 biserica se reînnoieşte, dar va cădea pradă unui incendiu în 1973, fiind înlocuită cu o biserică de lemn, datând din secolul XVII, strămutată aici din cătunul Năsal – Fânaţe.
La 1659 este nu numai chinovie monahală, ci şi şcoală „împărătească” unde învăţau copiii din satele dimprejurul mânăstirii, călugărilor revenindu-le şi misiunea de dascăli.
Începând cu anul 1699, Nicula iese din anonimat, devenind unul dintre celebrele locuri alese de Maica Domnului. Icoana ei, pictată de preotul ortodox Luca din Iclod, în anul 1681, avea să plângă, începând cu 15 februarie 1699, vreme de trei săptămâni, între 15 februarie și 12 martie, iar de atunci continuă să facă minuni, să tămăduiască boli și să aducă alinare și mângâiere tuturor celor care o cercetează.
Anul 2001 a marcat istoric Mânăstirea Nicula, prin intervenţia Mitropolitului Bartolomeu Anania, care a rectitorit aşezământul monahal, reorganizându-l urbanistic şi, împreună cu obştea călugărească, demarând construcţia de noi edificii: Biserică, Casă de creaţie, Centru de studii patristice, Corp administrativ, Arhondaric şi Clopotniţă. În prezent, biserica este în fază de finisaj, atât la lucrările exterioare, cât și interioare, unde a fost finalizată pictura în tehnica frescă.
Mai multe fotografii AICI
Autor: Darius Echim / Mitropolia Clujului
Foto credit: Ionuț Chifa / Mitropolia Clujului
