În Duminica a 4-a din Postul Mare (a Sfântului Ioan Scărarul), 30 martie 2025, Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, și Episcop ales al Episcopiei Sălajului, s-a aflat în mijlocul credincioșilor din Bichigiu, județul Bistrița-Năsăud, satul natal al Sfântului Atanasie Todoran.
Cu acest prilej, în biserica parohială cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir”, Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul a oficiat Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de clerici. Din sobor au făcut parte: protopopul de Năsăud, preotul Ovidiu Sermeșan, secretarul de cabinet al ierarhului, arhidiaconul Sergiu Iustin Pop, starețul Mănăstirii Bichigiu – protosinghelul Irineu Paneș, preotul paroh Gavrilă Tudor Zinveliu, precum și alți preoți invitați.
După citirea pericopei evanghelice duminicale, pornind de la principiile Sfântului Ioan Scărarul, prezentate în lucrarea sa monumentală, intitulată „Scara”, un manual pentru viața noastră duhovnicească, structurat în 30 de trepte, Preasfinția Sa a rostit un cuvânt de învățătură și a explicat că viața duhovnicească se desfășoară asemenea unei scări pe care noi urcăm. Ierarhul a precizat că există 5 principii de bază pentru urcușul duhovnicesc al fiecărui creștin: osteneala, privirea în sus, buna rânduială, consecvența (un program serios) și trezvia.
Răspunsurile liturgice au fost date de grupul vocal „Anghelos” din Cluj-Napoca. La chinonic, interpreta de muzică populară Mihaela Amalia Țuțuruga a cântat mai multe pricesne.
Slujba a fost oficiată în prezența oficialităților locale și a numeroși credincioși, mulți fiind îmbrăcați în straie populare specifice zonei.
Scurt istoric
Lăcașul de cult din Bichigiu, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir”, a fost construit între anii 1948-1950. A fost sfințit la data de 10 septembrie 1950 de vrednicul de pomenire Episcop Nicolae Colan. De-a lungul timpului, biserica a fost restaurată și înfrumusețată, iar la 9 iunie 2020, în a treia zi de Rusalii, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a resfințit locașul de cult, după un amplu proces de renovare, atât la interior, cât și la exterior.
În fața bisericii se află un monument dedicat Sfinților Martiri și Mărturisitori Năsăudeni: Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigore din Zagra și Vasile din Telciu. Acesta a fost sfințit la 10 mai 2008, în ajunul Proclamării solemne a canonizării celor patru sfinți, de către vrednicul de pomenire Episcop Vasile Flueraș (Someșanul), împreună cu Preasfințitul Părinte Macarie Drăgoi, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord.
Sfinții Martiri și Mărturisitori Năsăudeni: Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile Dumitru din Mocod, Marin Grigore din Zagra şi Vasile Oichi din Telciu au suferit martiriul în ziua de 12 noiembrie 1763. Au fost apărători ai credinţei strămoşeşti şi ai neamului românesc. Aceștia au fost canonizați de Biserica Ortodoxă Română la data de 11 mai 2008.
Sfântul Atanasie Todoran, cunoscut în istorie și sub numele de Moş Tănase Todoran, a fost un grănicer român, militar în armata habsburgică, în timpul lui Leopold I, în secolele XVII-XVIII. A părăsit armata austriacă şi s-a refugiat în Munţii Ţibleşului, apoi în Maramureş şi în Moldova, unde a rămas o perioadă mai îndelungată.
A revenit în ţinuturile de obârşie din Ţara Năsăudului, în perioada în care Imperiul Habsburgic a urmărit atragerea românilor la catolicism, prin unirea cu Biserica Romei. În acest context, s-a desfăşurat revolta de la Salva din 1763, condusă de Atanasie Todoran. Pentru că a îndemnat două batalioane grănicereşti să nu renunţe la ortodoxie, Sfântul Atanasie Todoran a fost condamnat la moarte, la vârsta de 104 ani, prin frângerea pe roată. Alături de el au fost executaţi, la 12 noiembrie 1763, şi ceilalţi sfinţi pomeniţi astăzi: Vasile din Mocod, Grigore din Zagra şi Vasile din Telciu. Citește și Sfinții Martiri Năsăudeni – credința mai presus decât viața însăși
Vatră monahală la Bichigiu
Mănăstirea „Sfânta Treime” de la Bichigiu a fost înfiinţată în anul 1997, pe locul unei vechi vetre monahale, amintită în documentele istorice ca datând din anul 1523.
La sfârşitul anului 1997 a fost terminată clădirea ce cuprindea chiliile, trapeza şi paraclisul. De asemenea, au fost începute demersurile pentru construirea bisericii mari, însă 5 ani mai târziu toate imobilele au fost mistuite de foc. Cu toate acestea, în scurt timp s-a reușit să se construiască o nouă clădire, care cuprinde chiliile, trapeza şi un paraclis închinat Sfântului Atanasie Todoran, originar din zonă.
În prezent, Mănăstirea Bichigiu se află în plin șantier, cu caracter de rectitorire. Părintele protosinghel Irineu Paneș a fost instalat ca stareț în anul 2020, iar de atunci Mănăstirea Bichigiu a intrat întru-un amplu proces de rectitorire. A fost construită o nouă trapeză, iar în data de 1 iunie 2022 a fost pusă piatra de temelie pentru noua biserică, cu hramul „Sfânta Treime”. În același an, pe 12 noiembrie, cu prilejul hramului, Părintele Mitropolit Andrei a binecuvântat temelia și lucrările realizate până la acea dată. În prezent, lăcașul de cult este construit și acoperit, fiind în etapa de tencuire.
Mai multe fotografii AICI
Autor: Darius Echim / Mitropolia Clujului
Foto credit: Ionuț Chifa / Mitropolia Clujului
