La Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității „Babeș-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca s-a desfăşurat în perioada 13-16 noiembrie 2016, Simpozionul Internaţional „Educație și Mărturisire. Formarea creștină a tinerilor în spiritul viu al Tradiției”, informează ediția de Transilvania a ziarului Lumina.
Manifestarea ştiinţifică a Facultăţii de Teologie Ortodoxă s-a încadrat în seria de evenimente organizate cu prilejul proclamării de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a anului 2016 ca „Anul omagial al educaţiei religioase a tineretului creştin ortodox” şi „Anul comemorativ al Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti” în Patriarhia Română. Simpozionul, la care au participat ierarhi, preoţi, teologi, cadre didactice şi cercetători din ţară şi străinătate, a fost structurat pe trei secţiuni: secţiunea de istorie, secţiunea de teologie, secţiunea de muzicologie şi artă, conform celor precizate de pr. prof. dr. Vasile Stanciu, decanul Facultăţii de Teologie clujene.
Deschiderea oficială a simpozionului a avut loc luni, 14 noiembrie, cu un cuvânt inaugural susţinut de decanul facultăţii, pr. prof. dr. Vasile Stanciu, urmat de cuvântarea cu tema „Familia, copiii şi tinerii, educarea lor şi viitorul omenirii”, susţinută de Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului.
Ierarhul a arătat importanţa familiei în educarea copiilor, accentuând rolul mamei, şi a subliniat, de asemenea, importanţa pe care Biserica o acordă tinerei generaţii:
Sfântul şi Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe, ţinut în Creta, între 16-27 iunie 2016, în enciclica finală, se adresează în mod special lor: «Sfântul şi Marele Sinod se adresează cu dragoste şi atenţie deosebită tuturor copiilor şi tinerilor. Între definiţiile felurite şi contradictorii cu privire la copilărie, Biserica noastră preasfântă aduce înainte cuvintele Domnului nostru: «de nu vă veţi întoarce şi nu veţi fi precum pruncii, nu veţi intra în Împărăţia cerurilor» (Matei 18, 3) şi «cine nu va primi împărăţia lui Dumnezeu ca un prunc nu va intra în ea» (Luca 18, 17), precum şi ceea ce spune Mântuitorul nostru despre cei care îi «împiedică» (Luca 18, 16) pe copii să se apropie de El şi despre cei care îi «smintesc» pe aceştia (Matei 18, 6). Biserica nu le oferă tinerilor doar un simplu «ajutor», ci «adevărul» însuşi, adevărul noii vieţi divino-umane în Hristos. Tinerii ortodocşi ar trebui să devină conştienţi de faptul că ei sunt purtători ai tradiţiei binecuvântate şi vechi de secole a Bisericii Ortodoxe, precum şi continuatorii acestei tradiţii, pe care o vor păstra cu dârzenie şi vor cultiva într-un mod dinamic valorile veşnice ale Ortodoxiei, pentru a oferi mărturie creştină de viaţă dătătoare. Din rândurile lor vor veni viitori slujitori ai Bisericii lui Hristos. Astfel, tinerii nu sunt numai «viitorul» Bisericii, ci, de asemenea, expresia activă în prezent a vieţii ei iubitoare de Dumnezeu şi oameni.
Necesitatea unei redresări urgente a şcolii
Acad. prof. dr. Ioan Aurel Pop, rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca a susţinut o alocuțiune în care a amintit pericolul analfabetismului funcţional prezent într-un grad ridicat în România, conform ultimelor cercetări şi a subliniat importanţa educaţiei, atât în spiritul ştiinţific actual, cât şi în spiritul valorilor tradiţionale, care reflectă identitatea unui popor, aşa cum este cel român.
Fără tradiţie şi fără credinţă nu se poate face educaţie, dar ca să ajungem la tradiţie şi la credinţă e nevoie să ne asigurăm de şcoală, să ne asigurăm că şcoala există. La noi, astăzi, constatăm fie că educaţia nu mai este, fie că este greşită. Universitatea noastră a găzduit zilele trecute un simpozion internaţional în care s-a discutat despre cei 42% dintre români care nu mai pot să citească sau care nu mai înţeleg ce citesc, ceea ce demonstrează că am pornit pe o pantă greşită în legătură cu educaţia şi că este nevoie de o redresare urgentă. Şi tradiţia şi credinţa fac parte din educaţie, spun pentru că lucrul e verificat de secole. Astăzi sunt reformatori care ne îndeamnă să le scoatem pe toate şi să facem tabula rasa şi să o luăm de la zero. Cel mai mare risc pentru omenire este acesta, de a o lua mereu de la zero, a spus acad. prof. dr. Ioan Aurel Pop, rectorul UBB.
Preasfinţitul Florentin Crihălmeanu, din partea Episcopiei Române Unite (Greco-Catolice) de Cluj-Gherla, a sublinat importanţa temei simpozionului pentru creştinii din întreaga lume, teme similare fiind abordate şi la marile reuniuni ale Bisericii Catolice. De asemenea, PS Florentin Crihălmeanu a reafirmat importanţa exemplului şi rolul convingător al argumentului faptelor în educaţia tinerilor.
Atât Biserica Ortodoxă cât şi Biserica Catolică au considerat că o problemă deosebit de actuală, importantă şi urgentă este educaţia creştină a tinerilor. Educaţia este o problemă mereu actuală, un proces obiectiv al umanităţii, concret, un proces de formare pentru un scop precis. Pentru noi, creştinii, nu este vorba doar de o performanţă intelectuală, ştiinţifică, fizică sau artistică. Mai presus de aceste opţiuni este vorba de o formare creştină, adică de o formare care are ca prim scop dobândirea acelui dar pe care Fiul lui Dumnezeu, Domnul nostru Iisus Hristos, întrupându-se şi jertindu-se pe lemnul Crucii, ni l-a dobândit nouă tuturor, adică mântuirea sufletului. Încă din timpul vieţii sale publice, Iisus Domnul dorea ca apostolii să constituie un model de temperament, pentru toţi fraţii lor: «Aşa să strălucească faptele voastre bune în lume, încât ei, văzându-vă pe voi, să-L preamărească pe Tatăl care este în Ceruri». Deci, Mântuitorul Însuşi cere mărturia faptelor bune, vizibile celorlalţi, şi aici este legătura dintre educaţie şi mărturisire. Mărturisirea publică presupune dovedirea prin fapte a propriei credinţe, aşa cum cerea şi Sfântul Apostol Iacob: «Arată-mi credinţa ta fără de fapte, iar eu, prin faptele mele îţi voi arăta credinţa mea», a spus PS Florentin Crihălmeanu.
Educaţia şi tradiţia dinamică a Bisericii
Preasfinţitul Lucian, Episcopul Caransebeştului a susţinut, în cadrul primei părţi a simpozionului, o cuvântare cu tema „Tradiția școlară în Banat și actualitatea învățământului religios din Episcopia Caransebeșului”. Ierarhul a subliniat că „educaţia trebuie clădită pe tradiţia dinamică a Bisericii dreptmăritoare”.
Urmând tradiţia şi învăţătura Bisericii Ortodoxe, Episcopia Caransebeşului a promovat în întreaga ei existenţă istorică o educaţie religioasă şi românească îndreptată îndeosebi către copii şi tineri. Această atitudine a fost dictată de misiunea responsabilă a Bisericii lui Hristos, care se răsfrânge în lume sacramental dar şi catehetic. Educaţia românească a fost şi ea rezultatul aceleiaşi meniri duhovniceşti a Bisericii, care are ca obiectiv unitatea în Duh a credincioşilor, unitate care se obţine pe principii comunitare şi etnice. Această latură educativ-naţională a comunităţii eclesiale a fost mai evidentă în Transilvania şi Banat, teritorii aflate secole de-a rândul sub supravegherea administrativă a altor popoare.
Prof. dr. Adrian Opre, decanul Facultății de Psihologie și Științe ale Educației a UBB, a vorbit despre participarea unui grup de psihologi ai facultăţii la programul „Alege Şcoala!” derulat de Patriarhia Română, prin Sectorul teologic-educaţional, în parteneriat cu Fundaţia World Vision România, pentru a preveni şi combate fenomenul de părăsire timpurie a şcolii, precum şi, în ultimele forme ale proiectului, la intervenţiile corective. Prof. dr. Alin Opre a arătat că în cadrul programului „Alege Şcoala!”, au fost introduse, pe lângă elementele necesare scopului de educare şi corectare socio-emoţională a copiilor şi, elemente care au avut ca scop o educare şi corectare morală, printr-un conţinut religios. Astfel, psihologul a afirmat că versiunea religioasă a programelor de consiliere psiho-emoţională poate fi eficientă pentru copiii religioşi, iar colaborarea dintre preoţi şi profesori de religie pe de o parte şi psihologi, pedagogi şi medici, pe de altă parte constituie garanţia formării unei societăţi sănătoase.
Preotul, luminător în comunităţile rurale
În cadrul celei de a doua sesiuni de dezbateri, moderată de IPS Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei şi de prof. univ. dr. Ioan Chirilă, preşedintele Senatului UBB, Preasfinţitul Visarion, Episcopul Tulcii a prezentat prelegerea „Despre educația copiilor la Sfântul Ioan Gură de Aur”, Preasfinţitul Gurie, Episcopul Devei şi Hunedoarei a prezentat prelegerea „Indulgența educațională, poartă spre declinul civilizației?”, dr. Jon A. P. Gissel, din Danemarca, a prezentat tema „The Danish Experience, from the last Third of the 19th Century to the Present: Cultural Struggle and Conservatism”, iar prof. univ. dr. Charbel Maalouf de la Institutul Catolic din Paris a vorbit despre tema „What link does St. Basil the Great establish between the Greek paideia and the Christian faith in his Adress to Young Men on Greek literature?”.
De asemenea, Preasfinţitul Iustin Sigheteanul, Arhiereul-vicar al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului a prezentat tema „Tinerii în Biserică în timpurile de secularizare pe care le trăim”, în care a arătat că revoluţia tinerilor din 1989 a fost una creştină.
Unde s-au adunat tinerii? În pieţele catedralelor şi au rostit rugăciunea «Tatăl nostru», spunând: «Vom muri şi vom fi liberi». Am supravieţuit comunismului şi am dăruit Europei civilizate o Românie creştină. Astăzi, după 25 de ani de libertate, aparent se încearcă inducerea ideii că ar fi un conflict între Biserică şi tineret. Nu este deloc aşa”, a spus PS Iustin Sigheteanul care a reafirmat rolul important al preotului în „comunităţile rurale unde nu mai există nici şcoală, nici dispensar, nici medic, nici învăţător. Există un singur luminător – preotul şi familia lui, care merge acolo unde îl trimite ierarhul, la apostolate şi unde orice comunitate, mare sau mică, are nevoie de păstor de suflete. El, preotul este şi învăţător şi doctor şi asistent social şi păstor de suflete. Nu spunem aceste lucruri ca să ne câştigăm noi merite, pur şi simplu ne facem datoria. Biserica este mama şi nu poate să îşi părăsească fiii, a spus ierarhul.
Simpozionul a continuat și în ziua următoare cu prezentări pe cele trei mari secţiuni, istorie, teologie, muzicologie şi artă, la care au participat preoţi, cadre didactice şi cercetători din ţară şi străinătate.
Foto: Darius Echim
