Noua biserică a Mănăstirii de la Feleac ce poartă hramul „Sfânta Troiță” a fost sfințită luni, 9 iunie 2014, de praznicul Sfintei Treimi.
Slujba de târnosire a fost oficiată de ÎPS Mitropolit Andrei și PS Episcop Vasile Someșanul, alături de un sobor de preoți și diaconi și a fost urmată de Sfânta Liturghie. Au participat la sărbătoare reprezentanți ai Centrului Eparhial, mulțime de preoți, stareți și starețe de la mănăstirile din apropiere, credincioși, precum și oficialități locale și județene.
Învățătura despre Sfânta Treime ne duce la mântuire
Părintele Mitropolit Andrei al Clujului, Maramureșului și Sălajului a evidențiat în cuvântul său duhovnicesc importanța sărbătorii pentru întreaga creștinătate, dar și pentru comunitatea din Feleac care a luat parte la sfințirea noii biserici, un moment plin de har și de binecuvântare: „Astăzi este mare sărbătoare pentru întreaga creștinătate. Este pomenită temelia credinței noastre, Preasfânta Treime. Pentru credincioșii din Feleac este îndoită sărbătoare, pentru că această măreață biserică nouă, care are tocmai hramul zilei, Sfânta Troiță, a fost astăzi sfințită. În timpul celebrării și pe dinafară și pe dinăuntru , biserica a fost stropită cu agheasmă, unsă cu sfântul și marele mir, iar în masa altarului s-au pus sfinte moaște de mucenici, de la Mănăstirea Sfântul Teodosie, de lângă Ierusalim. Totul este plin de har și de binecuvântare, iar noi cei prezenți la sărbătoare ne bucurăm cu dumneavoastră împreună și medităm la cea mai importantă învățătură a Bisericii noastre, pe care se întemeiază toată teologia creștină și anume învățătura despre Sfânta Treime, învățătură care ne duce la mântuire”.
La finalul Sfintei Liturghii, ÎPS Părinte Andrei l-a hirotesit arhimandrit pe starețul mănăstirii de la Feleac, părintele Alexandru Ghenț.
Istoria zbuciumată a Mănăstirii de la Feleac
Mănăstirea de la Feleac datează, potrivit cercetărilor istorice, din anul 1581. Așezământul monahal a funcționat până la sfârșitul secolului al XVIII-lea, când autoritățile habsburgice au decis desființarea lui.
Reînființarea Mănăstirii „Sfânta Troiță” de la Feleac s-a decis în anul 1991 din dorința enoriașilor și la cererea Arhiepiscopiei Vadului Feleacului și Clujului, în vremea păstoririi vrednicului de pomenire Arhiepiscopul Teofil Herineanu.Tot atunci s-a hotărât ca viitorul complex monahal să nu fie ridicat pe vechiul amplasament, ci chiar în mijlocul parohiei Feleacu, dorind astfel să fie inclusă în noul complex monahal biserica veche arhiepiscopală, ocrotită de Sfânta Paraschiva și ctitorita de voievodul Ștefan cel Mare, pentru a evidenția mai mult importanța ei pentru Feleac și pentru istoria Bisericii Ortodoxe Române.
Construcția noului locaș de cult cu hramul „Sfânta Troiță” a demarat în anul 1994, la un an după sfințirea locului și a pietrei de temelie pentru noua biserică, ce a fost ridicată în imediata apropiere a bisericii arhiepiscopale.
Potrivit starețului mănăstirii, Arhimandritul Alexandru Ghenț, stilul arhitectural al noii biserici este cel moldovenesc, îmbinat cu cel brâncovenesc, proiectul fiind realizat de arhitectul Ioan Arboreanu din Cluj.
Complexul monahal din Feleacu cuprinde, pe lângă cele două biserici cu hramurile „Sfânta Parascheva” și „Sfânta Troiță”,
un paraclis închinat „Sfântului Voievod Ștefan cel Mare al Moldovei”, un corp de chilii, stăreția și casa parohială, precum și o casă muzeu și o bibliotecă cu aproximativ 3.000 volume.
