Astăzi, 25 martie 2025, de praznicul Bunei Vestiri, Cluj-Napoca trăiește un moment de profundă însemnătate spirituală: proclamarea locală a canonizării Sfântului Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj. Acest eveniment marchează nu doar recunoașterea sfințeniei unui fiu al cetății, ci și aniversarea a 19 ani de la reînființarea Mitropoliei Clujului, Maramureșului și Sălajului.
Ceremonia are loc în Catedrala Mitropolitană „Adormirea Maicii Domnului”, începând cu ora 9:30, prin oficierea Sfintei Liturghii a Sfântului Ioan Gură de Aur unită cu Vecernia, săvârșită de un sobor de 11 ierarhi din țară și diaspora, în frunte cu Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului.
După Sfânta Liturghie, în prezența credincioșilor, a personalităților culturale și academice, precum și a reprezentanților autorităților civile și militare, va avea loc proclamarea locală a canonizării, prin citirea Tomosului Sinodal, prezentarea icoanei Sfântului și intonarea troparului.
Viața și activitatea Sfântului Liviu Galaction
Născut la 16 mai 1898, în localitatea Cristian, județul Brașov, Liviu Galaction Munteanu a crescut într-o familie de învățători, primind o educație aleasă. A urmat cursurile Liceului „Andrei Șaguna” din Brașov și ale Institutului Teologic-Pedagogic din Sibiu, continuându-și studiile la Facultatea de Teologie din Cernăuți, unde a obținut titlul de doctor în teologie.
În 1924, la invitația Episcopului Nicolae Ivan, a devenit profesor la Academia Teologică din Cluj, iar în 17 februarie 1927 a fost hirotonit preot. De-a lungul carierei sale, a ocupat și funcția de rector al Academiei Teologice și vicar administrativ al Eparhiei Vadului, Feleacului și Clujului.
Părintele Liviu Galaction s-a remarcat printr-o activitate didactică și pastorală de excepție, fiind un apărător fervent al credinței ortodoxe în fața ideologiilor ateiste. A publicat numeroase articole teologice și culturale, evidențiind pericolele gândirii fără Dumnezeu și subliniind importanța catehizării și educației religioase.
Mărturisitor în vremuri de prigoană
În perioada ocupației horthyste a Ardealului de Nord (1940–1944), Părintele Liviu Galaction a rămas la Cluj, alături de Episcopul Nicolae Colan, insuflând speranță românilor asupriți. A demonstrat curaj și altruism, salvând de la deportare trei tineri evrei, pe care i-a ajutat să treacă granița.
După instaurarea regimului comunist, a fost persecutat pentru convingerile sale religioase. În 1952, Institutul Teologic din Cluj, pe care îl conducea, a fost desființat, iar în 1958 a fost arestat și condamnat la 8 ani de temniță grea. A trecut la Domnul în închisoarea de la Aiud, la 8 martie 1961, în urma suferințelor îndurate.
Moștenirea spirituală și teologia jertfei
Părintele Liviu Galaction Munteanu a lăsat o moștenire teologică de mare profunzime, accentuând în mod constant necesitatea catehizării și a unei vieți trăite în Hristos. Într-o predică despre urmarea lui Hristos, spunea:
„Înfrânarea poftelor și înfrânarea egoismului abia pun pe om în situaţia de a putea urma lui Hristos. Căci urmarea lui Hristos înseamnă o neîntreruptă luptă. […] Numai cel ce s-a lepădat de sine, pentru Hristos și împărăţia Lui, este capabil de jertfă. […] Ce promite Iisus în schimb celor ce astfel Îi vor urma? Viaţa veșnică, răsplata celor fericiţi în împărăţia lui Dumnezeu. Un bun superior tuturor bunurilor acestei lumi.”
Martir pentru ora de religie
Înaltpreasfințitul Părinte Andrei a explicat cum a ajuns Sfântul Liviu-Galaction să fie considerat „martir pentru ora de religie”:
„A primit o sarcină foarte importantă, comuniștii scoseseră religia din școală, și Episcopul Teofil, dorind să nu crească copiii fără un dram de cunoștință religioasă – ba chiar și creștinii cei mari – i-a dat ca sarcină, în 1958, să facă o programă de catehizare în Biserică.”
„L-a asociat pe părintele Ioan Bunea și împreună au făcut două programe de catehizare, pentru cei tineri și pentru cei bătrâni.”
„Securitatea i-a arestat, și părintele Liviu-Galaction Munteanu a fost tare prigonit și batjocorit, întâi în temnița de la Gherla, apoi în cea de la Aiud. Atunci când s-a judecat procesul lor la Tribunalul Militar de aici, din Cluj, i s-a dat voie să vorbească câteva minute cu soția lui. Ce i-a spus? «Dragă, să știi că noi în lumea asta nu ne mai vedem.» Și nu s-au mai văzut.”
„Chinuit peste măsură la Aiud – relatează lucrul acesta Părintele Dumitru Stăniloae – a fost cel mai chinuit între cei de la Aiud. A rezistat până în 1961, când și-a dat sufletul în mâna lui Dumnezeu și a fost îngropat acolo, în groapa comună de pe Râpa Robilor din Aiud.”
Prin canonizarea sa, Sfântul Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj devine ocrotitor al Clujului și al Eparhiei, oferind un model viu de curaj, smerenie și fidelitate față de Evanghelie.
