În a treia zi a Sfintelor Paști, 21 aprilie 2020, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, s-a aflat în mijlocul obștii monahale de la Mănăstirea „Mihai Vodă” din Turda, județul Cluj.
Cu această ocazie, în biserica mănăstirii, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei a oficiat Sfânta Liturghie, în cadrul căreia a tuns în monahism două rasofore și a rasoforit o viețuitoare din obștea așezământului monahal.
Momentul tunderii a presupus tăierea părului, semnul renunţării la voia proprie, depunerea celor 3 voturi monahale (sărăcia, fecioria și ascultarea) şi primirea hainelor şi a însemnelor monahicești: cămaşa, crucea pectorală, paramanul, dulama (anteriul), brâul, papucii, rasa, potcapul (scufia), mantia, mătăniile, crucea, biblia şi lumânarea.
Cele două monahii au primit numele de Nectaria, respectiv Anastasia, iar sora rasoforită – Irina.
În prezent, obştea numără 12 viețuitoare, stareţă fiind stravrofora Andreea Zdrobău, avându-l ca duhovnic pe părintele arhimandrit Ilie Hanuschi.
După citirea pericopei evanghelice, Mitropolitul Andrei a rostit un cuvânt de învățătură, vorbind pe tema „Bucuriile sfinte”. Totodată, a adresat noilor monahii un părintesc cuvânt duhovnicesc și de încurajare în noul drum început.
Sfânta Liturghie a fost săvârșită fără accesul credincioșilor, doar în prezența clericilor și a viețuitoarelor așezământului monahal, cu respectarea regulilor impuse de autorităţi, ca urmare a măsurilor de prevenție şi limitare a răspândirii coronavirusului.
În cadrul slujbei, ierarhul s-a rugat pentru cei bolnavi, pentru personalul medical și pentru toți cei aflați în slujba aproapelui. Totodată, a citit rugăciunea specială pentru încetarea noii pandemii.
Istoricul mănăstirii
Mănăstirea „Mihai Vodă” de la Turda, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, a fost înființată în anul 2002, după ce în luna august 2001, la ceremonia de comemorare a 400 de ani de la moartea voievodului Mihai Viteazul, la Turda, vrednicul de pomenire Mitropolitul Bartolomeu Anania a anunţat intenţia ca locul martiriului să nu fie marcat doar de un simplu monument, ci de o mănăstire, în care să fie aduse neîncetat rugăciuni şi slujbe „pentru pomenirea marelui voievod şi a tuturor celor care, de-a lungul veacurilor, şi-au dat prinosul de jertfă pentru libertatea, demnitatea şi unitatea poporului român”.
Locul de lângă Turda a fost marcat ca loc al jertfei voievodului Mihai Viteazul încă din perioada interbelică, când, în anul 1923, la iniţiativa Societăţii Femeilor Ortodoxe din Turda, a fost înălţată o troiţă din lemn pe locul asasinatului, iar mai târziu, în anul 1977, în locul troiţei de tradiţie românească a fost ridicat un impozant monument. Cu toate acestea, memoria lui Mihai Viteazul, deşi sărăcită de substanţa credinţei, s-a păstrat în conştiinţele multor generaţii de tineri, aduşi la Turda la marile sărbători. După Revoluţie s-a înfiripat o nouă tradiţie prin care, anual, pe data 19 august, pe platoul din vecinătatea Turzii se oficiază Sfânta Liturghie şi o slujbă de pomenire, perpetuându-se nu doar istoric, ci şi liturgic memoria eroului naţional.
Odată cu deschiderea mănăstirii, în anul 2002, pe locul martiriului, accentul pus pe solemnitatea unei comemorări civile s-a mutat spre o comemorare liturgică, prin rugăciuni neîncetate aduse pentru memoria și jertfa marelui Mihai.
Aşezământul monahal este o copie arhitecturală a vechii Mănăstiri „Mihai Vodă” din Bucureşti, ctitorie a banului Mihai din 1591, dar mutilată de regimul comunist. Biserica mănăstirii a fost sfințită la data de 19 august 2018, de 9 ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române. Momentul sfințirii a fost înscris de Arhiepiscopia Clujului pe agenda evenimentelor care au marcat simbolic Jubileul celor 100 de ani de la Marea Unire din 1 decembrie 1918.
Complexul monahal de la Turda cuprinde biserica mănăstirii, corpurile de chilii cu paraclis, fiind înconjurat de un zid de incintă, cu clopotniţă la poartă. Biserica mănăstirii este împodobită cu pictură în tehnica „al fresco”, realizată de pictorul bisericesc Sorin Efros.
Autor: Darius Echim / mitropolia-clujului.ro
