La Academia Ortodoxă din Creta a avut loc în această dimineață, 20 iunie 2016, sesiunea inaugurală a Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe. Evenimentul a debutat cu rostirea rugăciunii de invocare a Duhului Sfânt, Împărate ceresc, și intonarea Troparului Cincizecimii.
Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic a prezentat scrisorile venite din partea Patriarhilor Antiohiei și Moscovei, ca răspuns la invitația Întâistătătorilor ortodocși prezenți în Creta adresată celor patru Întâistătători care au anunțat absența de la lucrările Sfântului și Marelui Sinod. Cei doi patriarhi, au reafirmat faptul că se află în imposibilitatea de a participa, dar au transmis că îi însoțesc pe cei prezenți la Sinod cu rugăciunile lor.
A urmat cuvântul de deschidere a Patriarhului Bartolomeu, președintele Sfântului și Marele Sinod, în care a evidențiat scopul principal al Sinodului, care este mărturisirea unității Bisericii prin Sfintele Taine. În cuvântul rostit, Patriarhul Bartolomeu a apreciat propunerea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, de a întruni periodic sinoade comune ale Bisericilor Ortodoxe Autocefale.
În continuare, toți Întâistătătorii de Biserici Ortodoxe locale au fost invitați să ia cuvântul, în ordinea dipticelor.
Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, a adresat un cuvânt în care a reafirmat importanța sinodalității (conciliarității) ca normă canonică atât la nivel local, cât și universal, panortodox. Preafericirea Sa a subliniat faptul că sinodalitatea se împlinește la nivel sacramental, pentru a exprima unitatea în credința ortodoxă și a comuniunii Bisericii cu Hristos, Capul ei.
Patriarhul României a atras atenția asupra faptului că sinodalitatea și concelebrarea panortodoxă exprimă unitatea întregii Ortodoxii, pe când sinodalitatea la nivel local a Bisericilor autocefale exprimă libertatea lor administrativă și pastorală.
Sinodul nu trebuie să formuleze noi dogme sau sfinte canoane noi, ci trebuie să aibă o semnificație pastorală și misionară actuală, pentru a mărturisi iubirea lui Hristos pentru Biserica Sa și pentru întreaga umanitate. (…) Dacă mărturisim împreună dreapta credință, atunci primim bucuria comuniunii în iubirea Preasfintei Treimi, pe Care o sărbătorim astăzi, a concluzionat Patriarhul Daniel.
Autor: Aurelian Iftimiu, Basilica
Cuvântul Patriarhului României rostit la deschiderea lucrărilor Sinaxei Întâistătătorilor de Biserici Ortodoxe, 22 ianuarie 2016:
Sanctitatea Voastră,
Preafericirile Voastre,
Înaltpreasfinţiile Voastre,
Preasfinţiile Voastre,
Dragi fraţi în Hristos,
Mai întâi mulţumim lui Dumnezeu pentru acest eveniment binecuvântat care ne permite să exprimăm coresponsabilitatea noastră pentru viaţa întregii Ortodoxii şi de a lucra împreună pentru întrunirea viitorului Sfânt şi Mare Sinod Ortodox.
Suntem recunoscători Sanctităţii Sale Patriarhului Ecumenic Bartolomeu pentru că ne-a invitat la această Sinaxă (Adunare) a întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe la Centrul ortodox al Patriarhiei Ecumenice de la Chambésy (Elveţia).
Apreciem, de asemenea, lucrarea pe care au realizat-o reprezentanţii Bisericilor Ortodoxe la ultimele întâlniri ale Comisiei speciale pregătitoare şi în timpulConferinţei preconciliare (a V-a), chiar dacă mai există încă probleme de clarificat sau de rezolvat privind forma finală a textelor.
Raportul introductiv al Patriarhului Ecumenic ne arată că pregătirea finală aSfântului şi Marelui Sinod Ortodox este o sarcină dificilă, dar nu imposibilă dacă cerem ajutorul lui Dumnezeu şi lucrăm împreună cu mare responsabilitate.
Lumea întreagă a fost deja informată privind întrunirea Sfântului şi Marelui Sinod Ortodox în luna iunie din anul acesta, 2016.
Pe de altă parte, există unii teologi, monahi şi laici ortodocşi care consideră că unSinod Panortodox nu este necesar în acest moment sau că acesta nu a fost suficient pregătit (deşi au trecut mai bine de 50 de ani de pregătire).
Pentru a sublinia necesitatea întrunirii viitorului Sfânt şi Mare Sinod, trebuie să amintim că sinodalitatea (conciliaritatea) este o regulă (normă) canonică a vieţii eclesiale în toate Bisericile Ortodoxe Autocefale. Astăzi, însă, sinodalitatea trebuie să devină, de asemenea, o regulă a Ortodoxiei la nivel universal, de întrunirisinodale periodice (la fiecare cinci, şapte sau zece ani). Din acest punct de vedere, trebuie să considerăm viitorul Sfânt şi Mare Sinod nu ca fiind un eveniment eshatologic (care precede sfârşitul lumii), ci un eveniment istoric important pentru a dezvolta practica sinodalităţii la nivel panortodox. Mai precis, viitorul Sinod Panortodox trebuie urmat în etape succesive de alte sinoade panortodoxe, pentru a discuta temele asupra cărora nu am ajuns acum la un consens sau alte teme noi legate de probleme actuale din viaţa Bisericii sau a societăţii, cum ar fi: viaţa familiei, viaţa parohiilor şi a mănăstirilor, confruntate cu fenomenul secularizării, problema migraţiei masive, cauzată mai ales de conflictele militare sau de criza economică, solidaritatea cu creştinii persecutaţi azi în lume şi alte teme majore referitoare la misiunea pastorală și socială a Bisericii în lume.
Deci, trebuie să avem o viziune pastorală dinamică asupra sinodalităţii, care se manifestă în etape succesive sau periodice la fiecare cinci, şapte sau zece ani, pentru binele întregii Ortodoxii.
† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
