Membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române s-au reunit joi, 11 iulie 2024, în ședință de lucru. Întrunirea ierarhilor Bisericii noastre a fost găzduită în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei și a fost prezidată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
La ședință au participat și ierarhii Eparhiei Clujului: Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, și Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului.
Ședința de lucru a Sfântului Sinod a fost precedată, după tradiția liturgică, de slujba de Te Deum, săvârșită în Sala „Europa Christiana” a Palatului Patriarhiei de Preasfințitul Părinte Paisie Lugojeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei.
Lucrările propriu-zise ale celui mai înalt for bisericesc din Patriarhia Română au debutat în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, care a adresat, după apelul nominal și constatarea cvorumului statutar, un cuvânt de bun-venit, prezentând punctele principale de discuție de pe ordinea de zi a ședinței. „Această ședință este foarte bogată în subiecte referitoare la noi canonizări de sfinți români. În special este vorba de părinți mărturisitori și duhovnici din timpul perioadei comuniste. De aceea, este o mare necesitate să fim atenți la argumentele de canonizare, dar, în mod deosebit, la textele lor de slujbă, deoarece se constată că sunt unele aspecte care pot fi ameliorate în ceea ce privește prezentarea lor. (…) Avem această responsabilitate deosebită, iar ceea ce nu poate fi împlinit acum se va împlini într-o viitoare ședință a Sfântului Sinod, astfel încât, atunci când se face proclamarea sfinților români nou canonizați, să fie împlinite exigențele atât privind textele liturgice, cât și icoanele lor. Canonizarea nu reprezintă doar recunoașterea sfințeniei, cum simplu se gândește acum în teologia greacă contemporană, ci înseamnă că persoana respectivă e dată ca model, ca normă. Canonul era o măsură. Așadar, sfinții canonizați sunt dați ca dreptar, măsură sau model de urmat. De aceea, ei sunt și învățătorii noștri prin cuvântul dreptei credințe, prin viețuire sau faptă și prin modul lor de a fi. (…) Avem pe ordinea de zi și alte subiecte privind viața bisericească, mai multe propuneri de ridicare în rangul de arhimandrit a unor protosingheli din diferite zone ale ţării, precum și unele participări la evenimente din străinătate”, a afirmat Preafericirea Sa.
De asemenea, Întâistătătorul Bisericii noastre a menționat faptul că în contextul celebrării Aducerii moaștelor Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou la București, vor fi oferite mai multe ordine și daruri membrilor Sfântului Sinod, preoților care au contribuit la organizarea pelerinajului istoric cu moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou în Arhiepiscopia Bucureștilor, precum și mirenilor care au sprijinit lucrările de restaurare și înfrumusețare a raclei în care acestea sunt așezate. „Am oferit fiecărui membru al Sfântului Sinod un nou engolpion cu chipul Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou la sărbătorirea a 250 de ani de la aducerea moaștelor. De asemenea, oferim și o icoană a Sfântului Dimitrie cel Nou, realizată special pentru această sărbătoare. Această nouă icoană a devenit oficială, înfățișându-l pe sfânt cu catedrala la piept, în dreptul inimii, nu pentru că este ctitorul ei, ci pentru că în această catedrală este prezent și lucrător prin minunile sale. De 250 de ani este noua sa casă, unde se întâlnește cu o mulțime de oameni. Acest lucru îl veți putea vedea și din cartea ce cuprinde minunile sfântului. (…) De asemenea, clericii Catedralei Patriarhale, preoții protopopi și preoții care au contribuit în mod deosebit la realizarea pelerinajului de patru săptămâni cu moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou în Arhiepiscopia Bucureștilor vor primi acest ordin pentru clerici. Mirenii care au ajutat financiar cu donații pentru reînnoirea raclei, pentru veșmintele de la catedrală și alte lucrări prilejuite de sărbătoarea Sfântului Dimitrie cel Nou vor primi tot Ordinul Mitropolitan «Sfântul Dimitrie cel Nou», dar sub formă de insignă”, a menționat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Programul manifestărilor jubiliare la împlinirea a 250 de ani de la Aducerea moaștelor Sfântului Dimitrie cel Nou la București îl găsiți aici.
În continuare, au fost suspendate lucrările în plen, ierarhii membri ai Sfântului Sinod retrăgându-se în sălile stabilite pentru lucrările pe comisii: Comisia pastorală, monahală și socială în Salonul „Sfântul Ioan Casian”; Comisia teologică, liturgică și didactică în Salonul „Sfântul Niceta de Remesiana”; Comisia canonică, juridică și pentru disciplină în Salonul „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare”, iar Comisia pentru comunități externe, relații interortodoxe, intercreștine și interreligioase în Salonul „Sfânta Cuvioasă Parascheva”.
După finalizarea activităţii comisiilor, au fost reluate lucrările în plen, raportorii fiecărei comisii sinodale dând citire referatelor elaborate.
La propunerea Mitropoliei Clujului, Maramureșului și Sălajului, preotul Liviu Galaction Munteanu (mort la Aiud), fostul rector al Institutului Teologic clujean, care, alături de alți mărturisitori și mari duhovnici misionari români persecutați sau martirizați de regimul comunist, este propus pentru a fi canonizat în anul 2025, cu prilejul împlinirii a 140 de ani de autocefalie a Bisericii Ortodoxe Române (1885) și a 100 de ani de la înființarea Patriarhiei Române (1925).
Liviu Galaction Munteanu – preot și profesor mărturisitor
S-a născut la data de 16 mai 1898, într-o familie de învăţători, fiind originar din localitatea Cristian, judeţul Braşov. S-a format ca teolog la Liceul „Andrei Şaguna“ din Braşov şi la Institutul teologic-pedagogic din Sibiu, apoi la Facultatea de Teologie din Cernăuţi, unde a obţinut şi doctoratul. La 17 februarie 1927 a fost hirotonit preot, de Episcopul Nicolae Ivan, care l-a numit profesor la Academia Teologică din Cluj, ajungând astfel titularul cursului de Noul Testament, duhovnic, apoi chiar rector al acestei instituţii. În anul 1958 a fost numit vicar administrativ, de Arhiepiscopul Teofil Herineanu, care avea un proiect de relansare a catehizării în Eparhia Clujului. Astfel, părintele Liviu a întocmit o programă pentru catehizarea copiilor şi adulţilor, fapt care l-a adus în atenția Securității. A fost anchetat, iar în 1959 condamnat la opt ani de închisoare pentru „uneltire contra ordinii sociale”. A fost închis în penitenciarele Aiud şi Gherla. A murit în 8 martie 1961, la închisoarea Aiud, ca urmare a tratamentului inuman la care a fost supus de regimul comunist.
În ședința de lucru din 25 februarie 2021, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis începerea demersurilor de canonizare a unor mărturisitori și mari duhovnici misionari români persecutați sau martirizați de regimul comunist, printre care se află și părintele Liviu Galaction Munteanu, propus pentru canonizare. Aceștia vor fi canonizați în anul 2025, cu prilejul împlinirii a 140 de ani de autocefalie a Bisericii Ortodoxe Române (1885) și a 100 de ani de la înființarea Patriarhiei Române (1925).
Argumentele locale pentru canonizarea „profesorului martir” au fost aprobate în cadrul unei ședințe de lucru a ierarhilor din Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului, în ianuarie 2021. De asemenea, în data de 20 iunie 2022, în ședința de lucru a Sinodului Mitropoliei Clujului, au fost discutate și analizate aspecte legate de proiectele de texte liturgice întocmite în vederea canonizării părintelui Liviu Galaction Munteanu.
Mai multe fotografii AICI
Sursa: Diac. Vasile Robert Nechifor / Ziarul Lumina
Foto credit: Ziarul Lumina și Episcopia Maramureșului și Sătmarului
