În perioada 31 octombrie -1 noiembrie 2022, Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca organizează Simpozionul internaţional de Teologie, Istorie, Muzicologie și Artă, cu tema generală „Rugăciunea – inima Bisericii”. Timp de două zile, ierarhi, zeci de profesori, teologi și oameni de cultură din țară și străinătate dezbat diferite teme și probleme de actualitate care se încadrează în tematica anului 2022, declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca „An omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului” și „An comemorativ al Sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț”.
Ediția din acest an se desfășoară în format hibrid, atât în format fizic, cât și online.
Evenimentul a debutat luni, 31 octombrie, în Paraclisul Facultății de Teologie Ortodoxă, din Campusul Universitar „Nicolae Ivan”, unde, de la ora 10:00, Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, a oficiat o slujbă de Te Deum, în prezența Înaltpreasfințitului Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, și a altor participanți și invitați de seamă.
Apoi, de la ora 10:30, în aula facultății, a avut loc deschiderea oficială a lucrărilor simpozionului, în prezența și cu participarea atât online, cât și fizică a trei ierarhi, a numeroși profesori, teologi și oameni de cultură din țară și din străinătate, a studenților și a cadrelor didactice din cadrul facultății teologice clujene.
Cu acest prilej, în calitate de gazdă, arhim. prof. univ. dr. Teofil Tia, decanul instituției de învățământ teologic, a adresat participanților un cuvânt de bun venit și a prezentat tema generală a întâlnirii științifice: „Rugăciunea – inima Bisericii”, aceasta fiind ramificată în cinci direcții tematice: „Rugăciune, isihasm, comunitate, cult: căi spre Dumnezeul Cel Viu”; „Rugăciunea și practicanții ei în diferite tradiții creștine sau religioase”; „Rugăciunea în Duh și Adevăr. Ipostazieri isihaste ale rugăciunii”; „Mai e nevoie de rugăciune? La ce mai sunt buni rugătorii?”; și „Rugăciune și isihasm: rolul și importanța lor în diferite tradiții creștine sau religioase”.
În partea inaugurală, Înaltpreasfințitul Părinte prof. univ. dr. Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a rostit un cuvânt de binecuvântare și a susținut o prelegere intitulată „Binecuvântații noștri Părinți – Icoane de smerenie”, în cadrul căreia a evocat chipurile mai multor părinți duhovnicești – ierarhi, ieromonahi sau preoți de mir – care au contribuit la formarea sa duhovnicească.
„Îmi aduc aminte cu sfințenie de duhovnicii care au avut un rol enorm în clădirea vieții mele spirituale. I‑am amintit pe unii dintre ei și subliniez din nou adevărul că duhovnicul este omul care, datorită despătimirii, devine cunoscător al lucrurilor dumnezeiești și are, față de cele lumești, o dreaptă judecată, datorită căreia, fără nici un pericol, știe să îi călăuzească pe alții pe calea lui Dumnezeu. Primul părinte duhovnicesc pe care îl amintesc este părintele Ioan Mihali, preotul copilăriei și adolescenței mele”. Mitropolitul Andrei a evocat și alți părinți duhovnicești: pr. George Teodorescu, pr. Nicolae Steinhardt, arhim. Arsenie Papacioc, arhim. Cleopa Ilie, ieroschimonahul Paisie Olaru, Episcopul Ioan Mihălțan, Mitropolitul Antonie Plămădeală, Arhiepiscopul Teofil Herineanu, Arhiepiscopul Iustinian Chira, Mitropolitul Bartolomeu Anania, pr. Constantin Galeriu, pr. prof. Dumitru Stăniloae, Episcopul Vasile Flueraș și alții, precum și pe cei care încă trăiesc, printre care i-a amintit pe Arhiepiscopul Timotei al Aradului și pe părintele Rafail Noica.
„Părinții duhovnicești ajută o lume întreagă să scape de patimi, de iubirea de plăceri, de iubirea de bani și în timpurile recente de robirea pe care o produc drogurile. Ei sunt artizanii pocăinței. Duhovnicul este omul care datorită mortificării patimilor și nepătimirii pe care o dobândește devine cunoscător al lucrurilor dumnezeiești și are față de lucrurile omenești o dreaptă judecată datorită căreia, fără niciun pericol pentru el, știe să îi călăuzească pe alții pe calea lui Dumnezeu”, a spus Mitropolitul Clujului.
Prin intermediul platformei „Zoom”, Preasfințitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, a vorbit pe tema „Rugăciunea la Sfinții Părinți”.
„Rugăciunea este o scară către Dumnezeu pe care cel care o practică ar vrea să fie infinită, pentru că pe fiecare treaptă în urcuşul către Dumnezeu, cel care se roagă descoperă bunătatea, iubirea şi dulceaţa lui Dumnezeu în măsură tot mai mare şi-L simte tot mai intens pe Dumnezeu. (…) Sfinții Părinţi definesc rugăciunea drept armă duhovnicească şi spun că «nu trebuie să ieşim fără ea la război, ca să nu fim luaţi în robie şi duşi în ţara vrăjmaşului» . Una dintre cele mai puternice arme ale creştinului, care îl apără de ispite şi îl uneşte cu Dumnezeu, este rugăciunea. Cel ce nu se roagă, este lipsit de o armă importantă împotriva vrăjmaşului. De aceea, Fericitul Augustin a afirmat: „Cel ce se aşterne la rugăciune, pune capăt păcatului, iar cel ce pune capăt rugăciunii, începe a păcătui»”, a subliniat PS Părinte Petroniu.
Preasfințitul Părinte conf. univ. dr. Benedict Bistrițeanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Clujului, a conferențiat pe tema „Lecție de isihasm practic – Sfântul Marcu Ascetul în scrierile lui Dadișo Qatraya”, afirmând că „scopul acestei cercetări în contextul anului dedicat rugăciunii și părinților isihaști a fost unul întreit. În primul rând, familiarizarea cu un autor apropiat ca geografie, timp și stil de Sfântul Isaac Sirul, puțin cunoscut în teologia românească, în interiorul unei tradiții patristici neîntrerupte. În al doilea rând, am evidențiat o terminologie isihastă la acest autor, indicând accentul practic pe care îl pune în practicarea unei vieți de retragere și liniștire. Iar în ultimul capitol am avut în vedere identificarea unei legături de inspirație între autorul filocalic foarte reprezentativ pentru viziunea sa practică – Sfântul Marcu Ascetul și dezvoltarea unei teologii ascetice specifice, în spațiul mai general al spiritualității siro-orientale al veacului al VII-lea”.
„Concluziile pe care le putem indica sunt dintre cele mai interesante. Le voi sintetiza în trei direcții. Mai întâi, la nivel de conținut, opera lui Dadișo Qatraya se înscrie într-o succesiune de tradiție atât cu literatura ascetică autohtonă, cât și cu cea bizantină, care i-a fost accesibilă. De aici putem identifica o a doua concluzie, din punct de vedere teologic și cultural, se poate argumenta că exista o cunoaștere consistentă în comunitatea siro-orientală de care aparținea a operelor autorilor bizantini și că multe din acestea au fost traduse în limba siriacă. Acest lucru denunță ideea unei separări radicale și definitive dintre cele două comunități, cel puțin la vremea la care facem referință. Iar în al treilea rând, legătura dintre Sfântul Marcu Ascetul și Dadișo îi oferă acestuia posibilitatea unei exprimări originale, în cheie practică (evagriană) a unei spiritualități isihaste, descrisă ca retragere, tăcere, separație și liniștire, față de accentul pus de autorii contemporani aparținători tradiției sale, cu o orientare mistică”, a spus Episcopul-vicar Benedict.
De asemenea, alocuțiuni au rostit: pr. prof. dr. René Roux – rectorul Facultății de Teologie din Lugano, Elveția, conf. univ. dr. Adrian Lemeni – consilier patriarhal onorific și directorul Școlii Doctorale din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București, precum și pr. prof. univ. dr. Vasile Stanciu, directorul Școlii Doctorale „Isidor Todoran” din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca.
Lucrările Simpozionului internațional au continuat de la ora 14:00, atât la sediul facultății, cât și în mediul online, pe platforma „Zoom meetings”, unde participanții s-au împărțit pe patru secțiuni: secțiunea de Teologie, Istorie, Muzicologie și Artă Sacră. De asemenea, o secțiune specială a fost dedicată și studenților doctoranzi. Sesiunile științifice vor continua și marți, 1 noiembrie, și vor putea fi urmărite conform programului.
Manifestarea științifică se va încheia marți seara, la ora 18:30, când vor fi prezentate concluziile generale ale simpozionului, referatele prezentate urmând a fi publicate într-un volum special. Seara se va încheia cu un concert susținut de Corul de cameră „Psalmodia Transylvanica”, dirijat de pr. prof. univ. dr. Vasile Stanciu.
Simpozionul internaţional de Teologie, Istorie, Muzicologie și Artă face parte din suita de manifestări științifice ale facultății, proiectate pentru anul universitar 2022-2023, și se încadrează în seria de evenimente organizate cu prilejul proclamării, de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a anului 2022 ca „An omagial al rugăciunii în viața Bisericii și a creștinului” și „An comemorativ al Sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț”.
Expoziție de Artă Sacră
În cadrul simpozionului, pe holurile de la etajele 1, 2 și 4 a fost vernisată o expoziție de Artă Sacră. Sunt expuse lucrări ale profesorilor și studenților de la secția Artă Sacră din cadrul facultății. Expoziția este deschisă în perioada 31 octombrie – 30 noiembrie.
Mai multe fotografii AICI
Autor: Darius Echim / Mitropolia Clujului
Foto credit: Ionuț Chifa
