În perioada 1-2 noiembrie 2021, Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca organizează Simpozionul internaţional de Teologie, Istorie, Muzicologie și Artă, cu tema „Pastorație și Duhovnicie în Diaspora Românească. Purtarea de grijă a celor adormiți în cultul și practica Bisericii Ortodoxe”. Ediția din acest an se desfășoară în format hibrid, atât în format fizic, cât și online, cu respectarea reglementărilor aflate în vigoare.
Timp de două zile, ierarhi, zeci de profesori, teologi și oameni de cultură din țară și străinătate dezbat diferite teme și probleme de actualitate care se încadrează în tematica anului 2021, declarat ca „An omagial al pastorației românilor din afara României” și „An comemorativ al celor adormiți în Domnul; valoarea liturgică şi culturală a cimitirelor”.
Evenimentul a debutat luni, 1 noiembrie, în Capela Facultății de Teologie Ortodoxă, din Campusul Universitar „Nicolae Ivan”, unde, de la ora 10:00, Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, a oficiat o slujbă de Te Deum, în prezența Înaltpreasfințitului Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, a Preasfințitului Părinte Neophytos Kongai, Episcopul Ortodox de Nyeri și Muntele Kenya, precum și a altor invitați de seamă.
Apoi, de la ora 10:30, în aula facultății, a avut loc deschiderea oficială a lucrărilor simpozionului, în prezența și cu participarea atât online, cât și fizică a patru ierarhi, a numeroși profesori, teologi și oameni de cultură din țară și din străinătate, a studenților și a cadrelor didactice din cadrul facultății teologice clujene.
Cu acest prilej, în calitate de gazdă, arhim. prof. univ. dr. Teofil Tia, decanul instituției de învățământ teologic, a adresat participanților un cuvânt de bun venit și a prezentat tema întâlnirii științifice.
În partea inaugurală, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a rostit un cuvânt de binecuvântare și a susținut un referat intitulat „Un Academician preocupat de cele spirituale mărturisește faptul că între cunoașterea religioasă și cea științifică nu-i antagonism, ci-i complementaritate”.
„Prezență discretă, impunătoare și plină de pace interioară, academicianul Virgil Cândea putea fi văzut la întrunirile Academiei, ale Adunării Naționale Bisericești și ale multor foruri naționale și internaționale preocupate de spiritualitate și cultură. (…) Ceea ce m-a impresionat în mod deosebit era dragostea lui față de literatura filocalică şi implicit de trăirea în duh filocalic. Lucrul acesta l-am constatat şi din scurtele noastre convorbiri dar, mai ales, din studiul introductiv pe care l-a făcut Filocaliei de la Schitul Românesc Prodromu din Muntele Athos. Versiunea aceasta a Filocaliei pe care a scos-o la Editura Universalia, în 2001, dimpreună cu Doina Uricariu, este un tezaur de limbă și spiritualitate, redat în expresia vechilor cazanii. Este o desfătare s-o citești și să-ți hrănești sufletul din ea”, a spus ÎPS Andrei.
„În veacul al XX-lea au trăit mulți intelectuali mari care aveau o viață spirituală intensă, inclusiv academicianul Virgil Cândea. De data aceasta nu mi-am propus să fac un inventar al lor, ci, în câteva fraze, am dorit să-l scot în evidență pe unul dintre ei. Și-mi mărturisesc sincer gândul, fără a dori să fiu didacticist, că m-aș bucura ca mulți bărbați din Academia Română să-i pășească pe urme în ce privește credința. Spre sfârșitul veacului al XX-lea, filosoful Petre Țuțea menționa: Fără Dumnezeu, fără credință, omul devine un animal rațional care vine de nicăieri și merge spre nicăieri”, a conchis Mitropolitul Andrei.
Prin intermediul platformei „Zoom”, Preasfințitul Părinte Petroniu, Episcopul Sălajului, a vorbit pe tema „Fenomenul migrației în general și migrația românească în America. Preasfințitul Policarp Morușca, primul episcop al Diasporei românești”.
„Preocupată de grija fiilor și a fiicelor ei care se află în afara granițelor actuale ale țării noastre, Biserica Ortodoxă Română și-a extins structura, având în acest moment reprezentanțe, sub diferite forme, pe toate continentele lumii, ceea ce constituie un fapt fără precedent în istoria Bisericii noastre. (…) În ziua de 26 ianuarie 1935, Sfântul Sinod a decis, prin vot, ca episcop al românilor ortodocşi din America să fie părintele Policarp Moruşca, starețul Mănăstirii Hodoș Bodrog. Prin alegerea sa ca episcop și gramata înmânată de Patriarhul României, Policarp Moruşca a devenit primul ierarh ortodox român căruia i-a fost încredințată conducerea unei eparhii a conaționalilor noștri stabiliți în afara granițelor țării. (…) În decurs de un an de zile, Preasfințitul Policarp a vizitat toate parohiile ortodoxe româneşti din S.U.A. și Canada, sfințind biserici și săvârșind diverse slujbe spre bucuria preoților și a credincioșilor, făcându-se iubit de păstoriții săi. Episcopul a militat pentru înfiinţarea de şcoli româneşti, precum și pentru organizarea, în fiecare parohie, a unui cor bisericesc și a unei reuniuni de femei”, a consemnat PS Petroniu.
De asemenea, Preasfințitul Părinte Neophytos Kongai, Episcopul Ortodox de Nyeri și Muntele Kenya, a susținut un referat pe tema „Biserica în Africa: pastorația, slujire pentru vindecare și misiune”.
„Fiecare funcție a grijii pastorale este esențială pentru vindecarea sufletelor. Suntem cu toții chemați să știm că pastorația creștină africană este o sarcină dificilă. Aceasta necesită o multitudine de direcții. Ea nu se referă doar la aspectul spiritual, ci, în mare măsură, și la aspectul umanitar. Ea are nevoie de o abordare integrată în viața complexă a africanilor. Procedând astfel, îngrijirea pastorală va însemna că ființele umane îl întruchipează pe Hristos și devin agenți și faruri ale dorinței și vindecători ai vieții, în ciuda numeroaselor modele de suferință. Aceasta este chemarea noastră la preoție, de a aduce vindecare lumii rănite. Lumea are nevoie de noi, Africa are nevoie de voi, Africa își întinde brațele pentru slujirea voastră pastorală. Veniți și vedeți!”, a îndemnat Episcopul Neophytos.
Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Clujului, a conferențiat pe tema „«Și s-a adăugat la neamul său». Gânduri adunate cu privire la moarte și omul contemporan”.
„Un element necesar în înfruntarea morții este implicarea la nivel de comunitate. Și subliniem în primul rând experierea acesteia în cadrul familiei, ca „biserica cea mică”, extinsă ulterior la nivelul familiei mari, parohia și/ sau comunitatea. Facem o observație, socotesc necesară, în acest moment. Nu ar trebui excluși în familie, de la a participa la suferință și moarte, copiii și tineri, ca formă de a-i proteja, lucru care se întâmplă frecvent. Copiii nu participă la funeraliile bunicilor sau chiar ale părinților. Din perspectivă religioasă, dar și psihologică, credem că lipsa acestora, precum și neimplicarea în suferințele prin care trece familia, îi face vulnerabili în fața evenimentelor intense ale vieții și, în consecință, nepregătiți pentru mai târziu. În plus, această decizie contribuie la generarea în conștiința lor a sentimentului de izolare, de neapartenență reală la căminul familial, și, în cele din urmă, la înstrăinarea de familie. Soluția pastorală pe care o propunem este tocmai asumarea suferinței și a morții, care se trăiesc împreună, «cei tari purtând slăbiciunilor celor vulnerabili» (Romani 15, 1)”, a subliniat PS Benedict.
Lucrările Simpozionului internațional au continuat de la ora 14:00, atât la sediul facultății, cât și în mediul online, pe platforma „Zoom meetings”, unde participanții s-au împărțit pe patru secțiuni: secțiunea de Teologie, Istorie, Muzicologie și Artă Sacră, după cum se arată în programul oficial. Sesiunile științifice vor continua și marți, 2 noiembrie, și vor putea fi urmărite conform programului.
De asemenea, în cadrul manifestării științifice, pe holul de la etajele 1 și 2 are loc o expoziție de Artă Sacră, coordonată de prof. univ. dr. habil. Marcel Muntean și conf. univ. dr. Claudia Trif. Sunt expuse lucrări ale profesorilor și studenților de la secția Artă Sacră din cadrul facultății,
Expoziția este deschisă în perioada 1-30 noiembrie, atât fizic la sediul facultății, dar poate fi vizitată și online AICI.
Simpozionul internaţional de Teologie, Istorie, Muzicologie și Artă face parte din suita de manifestări științifice ale facultății, proiectate pentru anul universitar 2021-2022, și se încadrează în seria de evenimente organizate cu prilejul proclamării, de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a anului 2021 ca „Anul omagial al pastorației românilor din afara României” și „Anul comemorativ al celor adormiți în Domnul; valoarea liturgică şi culturală a cimitirelor”.
Mai multe fotografii AICI
Text și foto: Darius Echim / Mitropolia Clujului
