În Duminica după Nașterea Domnului (a Sfinților Iosif Logodnicul, David Prorocul și Iacob, ruda Domnului. Fuga în Egipt), 29 decembrie 2024, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, s-a aflat în mijlocul obștii monahale de la Mănăstirea Nicula, județul Cluj. Cu acest prilej, la finalul Liturghiei, ierarhul l-a instalat în demnitatea de stareț pe arhimandritul Iustin Miron.
De la ora 10:00, în biserica nouă a așezământului monahal, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Andrei a oficiat Sfânta Liturghie, fiind înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. Din sobor au făcut parte: consilierul eparhial pe probleme de misiune și protocol – arhidiaconul Claudiu Grama, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Timișoarei – arhimandritul Simeon Stana, noul stareț al Mănăstirii Nicula – arhimandritul Iustin Miron, starețul Mănăstirii Oașa – protosinghelul Silvan Coblea, starețul Mănăstirii Memorialul Gherla – protosinghelul Grigorie Benea, starețul Mănăstirii Cheile Turzii – protosinghelul Siluan Timbuș, pr. conf. univ. dr. Ioan Bizău – cadru universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, precum și alți clerici invitați.
După citirea pericopei evanghelice duminicale, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei a rostit un cuvânt de învățătură intitulat „Domnul Hristos – alungat și hăituit”. În cadrul acestuia, ierarhul a subliniat pericolul indiferentismului religios care caracterizează climatul social european și românesc și a subliniat că „Evanghelia de astăzi ne problematizează și ne face să ne gândim serios la viața spirituală”.
„Învățăm din Evanghelia de astăzi că nu trebuie să fim indiferenți, să nu-L alungăm și să nu-L hărțuim pe Domnul Hristos, ci dimpotrivă, să-L îmbrățișăm cu drag; să mergem duminica, cu drag, la biserică; să citim Sfânta Scriptură cu drag; să ne spovedim măcar în cele patru posturi de peste an și ori de câte ori ne spune sufletul, dar măcar în cele patru posturi; să facem milostenie față de cei din jurul nostru, cu alte cuvinte, să fim buni”, a subliniat ierarhul.
În prezent, indiferentismul religios cuprinde o lume întreagă, iar vocațiile monahale s-au împuțina, a constatat Înaltpreasfinția Sa.
„Ne aducem aminte că, în 1989, când a căzut comunismul, tinerii care nu făcuseră Religie la școală, în Timișoara și în București, îngenuncheau pe stradă, ziceau Tatăl nostru și cântau Cu noi este Dumnezeu. (…) Vocațiile monahale au fost multe. Pe vremea aceea eram în Eparhia de Alba Iulia. Numai acolo s-au făcut 30 de mănăstiri noi. Părintele stareț Iustin este unul dintre călugării care au intrat atunci în mănăstire, la câțiva ani după căderea comunismului.”
Răspunsurile liturgice au fost date de un grup de tineri reuniți din Liga Studenților – Filialele Cluj, București, Timișoara, Sibiu, Târgu Mureș, Oradea, Arad și Sebeș. La chinonic, grupul de tineri a interpretat colinde tradiționale.
Instalarea noului stareț
La finalul Liturghiei, Mitropolitul Andrei l-a hirotesit și instalat în demnitatea de stareț pe arhimandritul Iustin Miron.
Cu acest prilej, noul stareț a rostit un cuvânt duhovnicesc și i-a mulțumit ierarhului pentru purtarea de grijă și binecuvântare, precum și tuturor celor prezenți la acest eveniment, transmițând un mesaj special de mulțumire tinerilor din Liga Studenților care au participat la ceremonie și au cântat la strană: „Le mulțumim pentru prezență și vom face treabă bună împreună și de acum încolo”.
La eveniment au participat oficialități civile și militare, ucenici și fii duhovnicești ai părintelui stareț Iustin Miron, numeroși credincioși, oameni de cultură și reprezentanți ai mediului academic, în frunte cu președintele Academiei Române, acad. Ioan Aurel Pop, consilierul patriarhal onorific și directorul Școlii Doctorale din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București, conf. univ. dr. Adrian Lemeni, și comandantul Grupării de Jandarmi Mobilă „Ştefan Cicio-Pop” din Cluj-Napoca, colonelul Sebastian-Florin Cliţan.
Scurtă biografie
Arhim. Iustin Miron, originar din Găbud, județul Alba, este de formare inginer, având specializarea în Electronică și Telecomunicații, în cadrul Facultății de Politehnică din Timișoara.
În perioada studenției a fost președintele ASCOR Timișoara și l-a avut ca duhovnic pe părintele Teofil Părăian de la Mănăstirea Sâmbăta de Sus.
Ulterior, s-a înscris la Facultatea de Teologie pe care a început-o la Timișoara și a finalizat-o la Alba Iulia.
În anul 1994, acesta a pus bazele comunității de la Mănăstirea Oașa, județul Alba, înconjurat de un grup de absolvenți din Centrul Universitar Timișoara, adunați în jurul părintelui Iustin. A îndeplinit funcția de stareț al Mănăstirii Oașa până în anul 2017, când, la cerere, s-a retras din activitatea administrativă. În timpul conducerii sale, mănăstirea a cunoscut o dezvoltare impresionantă.
Numirea sa ca stareț al Mănăstirii Nicula a avut loc pe 10 decembrie 2024, după ce arhimandritul Nicolae Moldovan, fostul stareț, a trecut la Domnul la sfârșitul lunii octombrie.
Scurt istoric
Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” de la Nicula, județul Cluj, este cunoscută ca unul dintre cele mai vechi aşezăminte monahale din spaţiul românesc. Aici se desfășoară an de an, pe 15 august, de sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului, cel mai mare pelerinaj ortodox din Transilvania. Mulți credincioși vin cu câteva zile înainte pentru a se închina Icoanei Făcătoare de minuni a Maicii Domnului și a participa la toate slujbele oficiate pe Altarul de vară, amplasat lângă biserica veche de zid.
În anul 1326, Nicula era o pădure, în care s-a nevoit pustnicul ortodox Nicolae, cel care împrumută numele său pădurii, satului şi mânăstirii. Prima mărturie istorică ce atestă aşezarea monahală este legată de prezenţa unei biserici de lemn, în stil maramureşan, cu hramul „Sfânta Treime”, datată din anul 1552. Între 1712-1714 biserica se reînnoieşte, dar va cădea pradă unui incendiu în 1973, fiind înlocuită cu o biserică de lemn, datând din secolul XVII, strămutată aici din cătunul Năsal – Fânaţe.
La 1659 este nu numai chinovie monahală, ci şi şcoală „împărătească” unde învăţau copiii din satele dimprejurul mânăstirii, călugărilor revenindu-le şi misiunea de dascăli.
Începând cu anul 1699, Nicula iese din anonimat, devenind unul dintre celebrele locuri alese de Maica Domnului. Icoana ei, pictată de preotul ortodox Luca din Iclod, în anul 1681, avea să plângă, începând cu 15 februarie 1699, vreme de trei săptămâni, între 15 februarie și 12 martie, iar de atunci continuă să facă minuni, să tămăduiască boli și să aducă alinare și mângâiere tuturor celor care o cercetează.
Anul 2001 a marcat istoric Mânăstirea Nicula, prin intervenţia Mitropolitului Bartolomeu Anania, care a rectitorit aşezământul monahal, reorganizându-l urbanistic şi, împreună cu obştea călugărească, demarând construcţia de noi edificii: Biserică, Casă de creaţie, Centru de studii patristice, Corp administrativ, Arhondaric şi Clopotniţă. În prezent, biserica este în fază de finisaj, atât la lucrările exterioare, cât și interioare, unde a fost finalizată pictura în tehnica frescă.
Mai multe fotografii AICI
Text și foto: Darius Echim / Mitropolia Clujului
