Trei obiective ale Arhiepiscopiei Clujului pentru Jubileul Marii Uniri 1918-2018
Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului și Clujului dorește să marcheze simbolic Jubileul celor 100 de ani de la Marea Unire prin cultivarea memoriei unor mari oameni ai Bisericii, care au ilustrat prin viața și mai ales prin slujirea lor istoria noastră, atât locală, cât și națională, dar și prin marcarea unor locuri și evenimente simbolice.
1. Sfințirea bisericii „Schimbarea la Față” din Cluj-Napoca, ecumenismul frumuseții lui Dumnezeu
Construită în perimetrul vechii cetăți medievale a Clujului, biserica „Schimbarea la Față” de pe bulevardul Eroilor este un veritabil manifest spiritual care arată că ortodoxia poate fi modernă, și, în același timp, să se inspire din tradiție, dar și că arta, reintegrată în spațiul credinței, poate să construiască un veritabil ecumenism al frumuseții lui Dumnezeu. În acest sens, Mitropolitul Bartolomeu numea această biserică „una a reconcilierii”, care stă sub semnul detensionării relațiilor cu Biserica Greco-catolică, dar mai ales pentru faptul că frumusețea interiorului ei este dată de sinteza artistică inspirată realizată de un artist ortodox, Silviu Oravitzan și de unul catolic, Ivan Marko Rupnik.
Biserica este construită într-un stil neobizantin, cu balcon la fațadă și coloane peristil, fiind practic încadrată în ansamblul arhitectural istoric al orașului. Piatra de temelie a fost sfințită de Arhiepiscopul și Mitropolitul Bartolomeu în anul 1999, iar lucrările au fost încheiate în luna decembrie 2004, când a fost săvârșită Sfânta Liturghie în noua biserică.
În spațiul interior, mozaicurile realizate de pictorul și teologul iezuit Marko Ivan Rupnik, redau o veritabilă sinteză teologică între canonul artei bizantine și canonul artei occidentale. Dialogul iconografic din naos arată drumul Creației, de la început spre transfigurarea eshatologică, încadrată de marile scene precum Nașterea Domnului, Botezul, Schimbarea la Față, Răstignirea și Învierea Domnului. Maica Domnului Platytera și arcada triumfală, cu scena Înălțării Domnului redau într-o bogăție de materiale folosite, autentica artă bizantină.
Iconostasul realizat în lemn de tei aurit de artistul Silviu Oravitzan, își propune să ilustreze într-o inepuizabilă bogăție cruciforme lumina spirituală, care izvorăște din prezența și lucrarea lui Dumnezeu și pe care omul este chemat să o vadă.
2. Sfințirea Mănăstirii Mihai Vodă din Turda
Piatra de temelie a mănăstirii a fost pusă în 2002 de către Arhiepiscopul Bartolomeu, pentru a fi un locaș în care să se săvârşească slujbe şi rugăciuni pentru pomenirea marelui voievod întregitor de țară. Biserica Mânăstirii Mihai Vodă este construitǎ în stil bizantin ca o copie fidelă a bisericii Mihai Vodă din Bucureşti, ctitorie a voievodului din 1591, pe vremea când era ban al Craiovei. Sfânta Mănăstire de la Turda are hramul „Sfinţii Voievozi Mihail şi Gavril”, prăznuiţi pe 8 noiembrie.
3. Statuile Episcopului Nicolae Ivan și a Mitropolitului Bartolomeu, în fața Catedralei Mitropolitane
Episcopul Nicolae Ivan al Vadului, Feleacului şi Clujului
În șirul bărbaților iluștri ai Bisericii, care și-au legat viața și activitatea de evenimentul Marii Uniri se înscrie numele Episcopului Nicolae Ivan, (1921-1935), reîntemeietor al Eparhiei Clujului, care a păstorit cu un neîntrecut har de ctitor, lăsând posterităţii Catedrala din inima orașului, reşedinţa eparhială, prima Academie Teologică, revista „Renaştera”, dar, în primul rând, împlinirea unui vis de veacuri al românilor ortodocşi ardeleni, care şi-au dorit un ierarh al lor în metropola Transilvaniei.
Arhiepiscopul și Mitropolitul Bartolomeu al Clujului
Alături de numele primului episcop al Clujului, la loc de cinste se află și numele Mitropolitului Bartolomeu Anania (1993-2011), un om care nu a știut ce este frica și care a făcut istorie, prin înființarea Mitropoliei Clujului în anul 2006. Tălmăcitor al Bibliei şi ctitor remarcabil, Mitropolitul Bartolomeu a păstorit Eparhia clujeană cu înţelepciune, reuşind să-i dinamizeze activitatea, pentru a răspunde prompt şi eficient solicitărilor noi şi tot mai diverse ale lumii moderne.
Acestor doi mari ierarhi, primul reîntemeitor al Episcopiei și al doilea reîntemeietor al Mitropoliei Clujului, Arhiepiscopia noastră dorește să le ridice câte o statuie în fața Catedralei Mitropolitane, restituind posterității memoria acestor doi mari români. Prin acest gest s-ar pune și mai mult în valoare spațiul pieței Avram Iancu dăruit de municipalitate pentru „Catedrală, pentru parc public și pentru statuile ce se vor ridica în amintirea bărbaților binemeritați pentru neamul românesc”.
Un astfel de demers a fost asumat în urmă cu mai bine de 5 ani și de Academia Română, Filiala Cluj, care a propus ridicarea celor două statui în fața Catedralei și care a promovat această idee în rândul intelectualității clujene.
