În Sala Sinodală din Reședința Patriarhală s‑a desfășurat astăzi, 30 septembrie 2024, ședința Sinodului Permanent al Bisericii Ortodoxe Române, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. În cadrul întrunirii, au fost aduse în discuție aspecte privitoare la pregătirea și desfășurarea evenimentelor anului 2025, când se vor împlini 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii noastre și 100 de ani de la ridicarea acesteia la rang de Patriarhie.
La ședință a participat și Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, în calitate de membru al Sinodului Permanent.
„Am hotărât să convocăm Sinodul Permanent, pentru a-i informa pe membrii acestuia despre pregătirea Patriarhiei Române pentru evenimentele anului viitor, Anul Centenar al Patriarhiei, care a fost recunoscut ca atare și de Parlamentul României”, a spus Patriarhul României, în deschiderea lucrărilor.
„Această ședință are ca scop atât o întărire a comuniunii, cât și o afirmare mai vizibilă a existenței Sinodului Permanent.”
„În general, Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române nu prevede multe atribuții ale Sinodului Permanent, în contrast cu ceea ce reprezintă Sinodul Permanent în alte Biserici Ortodoxe Surori, unde acesta conduce, de fapt, Biserica respectivă, iar ceilalți ierarhi se întrunesc mai rar, atunci când sunt alegeri de ierarhi sau modificări ale legiuirilor bisericești”, a precizat Preafericirea Sa.
Despre importanța sinodalității
„La noi, s-a considerat că ansamblul ierarhiei formează Sfântul Sinod, pe când în alte Biserici surori, Sinodul Permanent este numit Sfântul Sinod”, a explicat Părintele Patriarh Daniel.
„În cazul Bisericii noastre, printre atribuțiile Sinodului Permanent se numără consultarea în cazul alegerii unor noi episcopi vicari patriarhali, iar în situații mai speciale, acesta are un rol de inițiativă, care trebuie confirmată apoi într-o ședință plenară a Sfântului Sinod.”
„Avem, de asemenea, Sinoadele Mitropolitane tradiționale, conform ecleziologiei Sinoadelor Ecumenice, căreia Biserica Ortodoxă Română îi este fidelă. Potrivit acesteia, Sinodul Mitropolitan era format din ierarhii unei provincii și era condus de mitropolitul provinciei respective. Sinoadele Mitropolitane aveau un rol de apărare a dreptei credințe, dar și de întărire a comuniunii ecleziale într-o anumită regiune”, a continuat Preafericirea Sa.
„De aceea, în noul Statut al Bisericii Ortodoxe Române, s-au acordat Sinoadelor Mitropolitane responsabilitățile de păstrare a dreptei credințe, a unității liturgice, și de întrajutorare a eparhiilor. Sinodul Patriarhal, sau Sinodul Mare, este organismul legislativ pentru Biserică și constituie autoritatea supremă în Biserica Ortodoxă Română.”
„Deși, potrivit Sfintelor Canoane, episcopii vicari nu au drept de vot, la noi s-a făcut o excepție, astfel încât au drept de vot atât aceștia, cât și arhiereii vicari. Așadar, sinodalitatea este o notă caracteristică Ortodoxiei și, ca atare, trebuie apărată și consolidată”, a adăugat Patriarhul României.
Conlucrare și coresponsabilitate
„Acest lucru presupune, în primul rând, consolidarea coresponsabilității pentru apărarea credinței și organizarea vieții Bisericii. De aceea, conștiința eclezială se cultivă în primul rând prin conștiința sinodală. Autonomia eparhiilor este una administrativă, păstrând însă unitatea de credință, a vieții sacramentale, canonică și administrativă în sensul general. Este necesar să arătăm conlucrare prin întrajutorare”, a subliniat Preafericitul Părinte Daniel.
„În mod deosebit, în ultimii 10-15 ani, când câteva milioane de români au plecat în străinătate, ca o responsabilitate mai mare a revenit Sfântului Sinod și Patriarhiei Române grija pentru diaspora română, pentru comunitățile ortodoxe din jurul granițelor, dar și pentru cele din diaspora occidentală.”
„În această ședință de lucru a Sinodului Permanent, vom asculta un material, pregătit de Cancelaria Sfântului Sinod, în care sunt expuse principalele evenimente care se desfășoară până la începutul și mai ales în timpul anului viitor, 2025, când serbăm 140 de ani de la primirea autocefaliei, respectiv 100 de ani de la ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Patriarhie”, a mai spus Patriarhul României.
Sinodul Permanent este format din Patriarhul României și mitropoliți, la care se adaugă, în fiecare an, un arhiepiscop și doi episcopi desemnați anual de Sfântul Sinod.
Sursa: Basilica.ro / Ștefana Totorcea
Foto credit: Ziarul Lumina / Mihnea Păduraru
