Seminarul Internațional de Medicină și Teologie, ajuns la ediția a XXIV-a, s-a desfășurat miercuri, 2 aprilie 2025, în mediul online, având ca temă principală „Incertitudine, riscul medical și moral, speranța omului pentru sănătate”, fundamentată pe versetul biblic: „Și iată, Eu trimit peste voi făgăduința Tatălui Meu; voi însă rămâneți în cetate până ce vă veți îmbrăca cu putere de sus” (Luca 24, 49).
Lucrările seminarului au debutat la ora 9:00, pe site-ul Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, prin intermediul platformei „Zoom meetings”, cu participarea online a Înaltpreasfințitului Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, a Preasfințitului Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, și Episcop ales al Episcopiei Sălajului, a președintelui Academiei Române, academicianul Ioan Aurel Pop, precum și a zeci de cadre universitare, clerici, medici, psihologi, studenți și public divers.
În deschiderea manifestării, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei a rostit o rugăciune de binecuvântare, a ținut un cuvânt de învățătură și i-a felicitat pe cei implicați în organizare, pentru inițiativă, perseverență și alegerea temei de actualitate. În cadrul cuvântulului de învățătură, ierarhul a subliniat faptul că Doctorul cel Mare al trupurilor şi al sufletelor noastre este Mântuitorul Iisus Hristos, spunând că El lucrează prin oameni, prin doctorii cei mici, care trebuie să pună în aplicare faptele milei trupești.
„Chiar dacă titlul simpozionului de anul acesta ne face să ne gândim la riscuri și la incertitudini, totuși, fiind creștini, trebuie să rămânem optimiști. De ce? Pentru că Doctorul doctorilor este Domnul Iisus Hristos și El ne încurajează să fim optimiști, iar în Evanghelia după Matei, capitolul 4, versetul 23, ni se spune că «a străbătut Iisus toată Galileea, învățând în sinagogile lor și propovăduind Evanghelia împărăției și tămăduind toată boala și toată neputința în popor». Chiar dacă sunt riscuri și incertitudini în actul medical, chiar dacă speranța omului pentru sănătate, uneori, scade, noi, uitându-ne în Sus la Hristos, devenim curajoși și optimiști. (…) Noi, creștinii, dacă avem o convingere puternică în Evanghelia Lui, trebuie să aducem curaj, mângâiere și certitudine celor cu care întrăm în contact și care au nevoie de ajutorul nostru”, a spus Înaltpreasfinția Sa.
Președintele Academiei Române, academicianul Ioan Aurel Pop, a rostit o alocuțiune în care a subliniat relevanța și actualitatea seminarului, considerându-l un eveniment semnificativ pentru dezbaterile contemporane din societatea noastră. În cadrul intervenției sale, pornind de la faptul că anul acesta Patriarhia Română împlinește 100 de ani de la înființare, acesta a vorbit despre contextul istoric care a dus la înfăptuirea acestui deziderat în 1925, evidențiind importanța actului în consolidarea identității naționale.
În prima parte a simpozionului, participanții au dezbătut probleme centrate pe tema „Speranța omului pentru sănătatea sufletului și trupului”. Dintre aceștia, Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul a susținut un referat pe tema „«Raționalitatea» speranței în lucrarea de tămăduire spirituală”, iar prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae a prezentat o lucrare despre „Riscul medical și moral al conflictelor armate”.
Lucrările seminarului, inițiate și coordonate pentru al 24-lea an consecutiv de prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta, medic, om de cultură bistrițean și reputat profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, au continuat apoi pe șase secțiuni: (1) „Implicațiile bioetice în deciziile medicale”, (2) „Psihologie și Sociologie”, (3) „Terapia medico-spirituală”, (4) „Decizii bioetice în practica medicală”, (5) „Anul omagial și comemorativ al Patriarhiei Ortodoxe Române” și (6) „Artă sacră”.
„Numai Dumnezeu este binele nostru suprem și singura speranță sigură în fața morții. Grija lui Dumnezeu vizează viața veșnică mai degrabă decât extinderea vieții temporale. «Nu vă faceți griji pentru că lui Dumnezeu îi pasă de noi mai mult decât chiar și lucrurile frumoase pe care le-a făcut». Speranța creștină este în cele din urmă o speranță a Învierii, de aceea, nu trebuie să-ți faci griji pentru trupul tău, pentru că trupul tău va învia din morți. Cu alte cuvinte, riscul de medicalizare este problematic atunci când este motivat de o speranță falsă – o speranță de a scăpa de moarte – și de o lipsă de încredere în faptul că Dumnezeu ne va Învia din morți. Grija lui Dumnezeu, «nu se concentrează atât pe a ne păstra împotriva morții și a tuturor înfățișărilor ei, ci pe a ne muta de la moarte la viață»”, a spus prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta, inițiatorul și secretarul Seminarului Internațional de Medicină și Teologie.
Evenimentul științific s-a bucurat de participarea unui număr mare de cadre didactice universitare, clerici, cercetători, cadre medicale și alți invitați, printre care s-au numărat: arhim. prof. dr. Teofil Tia (Cluj-Napoca), pr. prof. dr. Ioan Chirilă (Cluj-Napoca), pr. prof. dr. Stelian Tofană (Cluj-Napoca), pr. prof. dr. Ștefan Iloaie (Cluj-Napoca), prof. dr. Dana Baran (Iași), prof. dr. Aurora Ciucă (Suceava), pr. prof. dr. Emanoil Băbuș (București), protos. dr. Maxim Morariu (Canada) și alții. Lista completă și temele abordate AICI
Lucrările prezentate vor fi publicate în volumul „Medicii și Biserica”, ediția a XXIV-a.
Manifestarea științifică a fost organizată de Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, în colaborare cu Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, Asociația Medicilor Bistrița-Năsăud, Centrul de Bioetică UBB Cluj-Napoca, Societatea Română de Bioetică, Societatea Română de Istoria Medicinii și Societatea Națională de Inginerie Medicală și Tehnologie Biologică.
Autor: Darius Echim / Mitropolia Clujului
Sursa foto: captură „Zoom meetings”
