Mâine, 6 decembrie 2013, de sărbătoarea Sfântului Nicolae, Episcopul Mirelor Lichiei, se va inaugura noul sediu al Facultății de Teologie din Cluj-Napoca depe strada Coastei. Slujba de sfințire a paraclisului facultății va începe la ora 9, urmată de Sfânta Liturghie. La ora 12.30 va avea loc ceremonia de inaugurare a noului edificiu, urmată de un moment festiv în Aula Magna. La această mare sărbătoare, alături de IPS Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei, vor participa IPS TEOFAN, Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, IPS LAURENȚIU, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolit al Ardealului, IPS IRINEU, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei, PS PETRONIU, Episcopul Sălajului, PS VARLAAM PLOIEȘTEANUL, Episcop Vicar Patriarhal, PS VASILE SOMEȘANUL, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujuluiși PS IUSTIN SIGHETEANUL, Arhiereu Vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului. Vor lua parte la momentul festiv și preoți, tineri teologi, profesori de la cele două instituții de învățământ teologic ortodox din municipiu, precum și autorități locale, județene și centrale. Manifestările organizate de Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca se vor încheia vineri seara cu un moment artistic organizat, de la ora 18, în Aula Magna. Vor urca pe scenă Grupul Icoane al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” și Corala Psalmodia Transylvanica.
Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca:
Ortodoxia universitară transilvăneană, la superlativ
Anul 1918 a însemnat pentru românismul transilvănean şansa dobândirii legitimei vizibilităţi publice, a regenerării şi a încetării definitive a persecuţiilor (camuflate sau explicite): s-au reînfiinţat instituţii de mare relevanţă publică, printre care Eparhia Ortodoxă a Clujului, în 1921 (ridicată la rang de „arhiepiscopie” în 1973, iar în 2005, devenită centru mitropolitan), instituţia „matrice” a tuturor formelor de învăţământ teologic ortodox ulterioare din arealul clujean.
Personalităţile care au condus eparhia clujeană sunt de referinţă:
· 15 ani, Nicolae Ivan (1921-1936);
· 21 de ani, Nicolae Colan (1936-1957);
· 35 ani, Teofil Herineanu (1957-1992),
· 17 ani, Bartolomeu Anania (1993-2011),
· Înaltpreasfinţitul Andrei Andreicuţ (2011-astăzi).
Fondatorul instituţionalal Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca este chiar ctitorul eparhiei clujene, dinamicul episcop Nicolae Ivan (în 1924), deschiderea oficială a cursurilor făcându-se de ziua Sfântului Nicolae (ocrotitorul personal al întemeietorului).
Fondatorul edificiuluiFacultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca este cel de-al cincilea titular (în istoria recentă) al scaunului eparhial clujean şi cel de-al doilea titular al scaunului mitropolitan, Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop şi Mitropolit Prof. univ. dr. Andrei Andreicuţ (care a fost, de altfel, şi ctitorul învăţământului teologic ortodox din Alba Iulia). Inaugurarea edificiului s-a făcut la 6 Decembrie 2013, la 2 anide la punerea pietrei de temelie (23 mai 2011), şi la 90 ani (neîmpliniţi) de la întemeierea instituţională a facultăţii.
Există trei forme succesive de „modulare” academică a învăţământului teologic ortodox universitar clujean: institut teologic (1924-1925) cu durata studiilor de 3 ani, academie teologică (1925-1948) cu durata studiilor de 4 ani, din nou „institut teologic” (1948-1952), dar cu durata studiilor de 4 ani şi cu dreptul de a acorda titlul de „Licenţiat în Teologie” (1948-1952) şi facultate de teologie ortodoxă, după revolta anticomunistă din 1989.
Dintotdeauna a existat la Cluj-Napoca conştiinţa faptului că patru sunt coloanele care susţin un învăţământ universitar de maximă performanţă:
· 1. Consistenţa academică şi prestigiul corpului didactic;
· 2. Baza materială a instituţiei de învăţământ;
· 3. Performanţele studenţilor şi ale absolvenţilor;
· 4. Seriozitatea derulării procesului de învăţământ.
De aceea, imediat după înfiinţare, modelele de raportare au fost Institutele Teologice Ortodoxe din Bucureşti şi Cernăuţi, „elitele” academice ale vremii; au fost favorizate parteneriatele şi schimburile fertile de cadre didactice pentru o cât mai rapidă consolidare şi fortificare academică a noii instituţii de învăţământ.
„Constelaţia” de cadre didactice a fost alcătuită din personalităţi academice ajunse ulterior „de referinţă” în învăţământul teologic universitar naţional, precum: Orest Bucevschi, Liviu Galaction Munteanu (martirizat în 1961), Vasile Petraşcu, Ioan Lupaş, Isidor Todoran, Nicolae Balca, Alexandru Filipaşcu (martirizat în 1952), Ioan Zăgrean, Petru Deheleanu etc.
Dintotdeauna s-a dorit consolidarea bazei materiale şi a fondului de carte al bibliotecii, dar contextul istoric nu a fost foarte favorabil împlinirii acestor aspiraţii. Baza materială la început a fost foarte fragilă: învăţământul teologic ortodox clujean s-a folosit de imobilul din Str. „Avram Iancu” nr. 6 (1924-1934), apoi de clădirea pusă la dispoziţie de eparhia clujeană (1934-1952) din actuala Piaţă „Avram Iancu”, şi o vreme şi de imobilul din Str. Iaşilor nr. 14.
Prăbuşirea comunismului ateu din România (Decembrie 1989) a creat premiza pentru reactivarea învăţământului teologic ortodox universitar în Cluj-Napoca; şansa creată a fost fructificată cu promptitudine de către un corp didactic de elită existent la Seminarul Teologic Ortodox din Cluj-Napoca (instituţie de învăţământ pre-universitar tolerată doar de statul comunist în Cluj-Napoca), coagulat în jurul Directorului, Pr. Prof. Dr. Alexandru Moraru.
Astfel, la 1 octombrie 1990 au reînceput cursurile universitare teologice ortodoxe la Cluj-Napoca, iar după 2 ani (1 octombrie 1992) învăţământul teologic ortodox a intrat sub egida prestigioasei Universităţi „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca.
Actualmente Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca are toate cele patru specializări teologice posibile în România: Teologie Pastorală, Teologie Didactică, Teologie Asistenţă Socială şi Artă Sacră (atât „Creaţie”, cât şi „Restaurare”). De asemenea, există la Cluj-Napoca toate cele trei etaje de studii: licenţă, master şi doctorat.
Aproape în totalitate cadrele didactice au studii în Occident, iar unele predau şi în univers
ităţi occidentale. Dintre personalităţile din ierarhia Bisericii Ortodoxe contemporane care au absolvit cursurile teologice la Cluj-Napoca menţionăm doar trei: P. S. Dr. Petroniu Florea – Episcopul Sălajului, P. S. Dr. Macarie Drăgoi – Episcopul Europei de Nord şi P. S. Dr. Timotei Lauran – Episcopul Spaniei şi al Portugaliei.
Personalităţile care au condus(în calitate de „rector” sau „decan”) învăţământul teologic ortodox clujean au fost: Andrei Buzdug, Ioan Paşca, Ioan Vască, Liviu Galaction Munteanu (toate, înainte de suprimarea din 1952; ulterior acestui an:) Alexandru Moraru, Ioan Ică senior, Ioan-Vasile Leb, Ioan Chirilă, Vasile Stanciu. Prestigiul de care se bucură acest învăţământ în universitatea locală contemporană este demonstrat şi de alegerea decanului în funcţia de „Preşedinte al Senatului U. B. B.” (în persoana Pr. Prof. Dr. Ioan Chirilă).
La nivel masteral Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca are active (fiind acreditate) următoarele specializări:
1. Doctrină şi Hermeneutică Creştin-Ortodoxă;
2. Ortodoxie Românească şi Viaţă Liturgică;
3. Bioetică, Morală, Etică şi Deontologie;
4. Pastoraţie şi Duhovnicie;
5. Artă Sacră. Conservarea, Restaurarea şi Crearea Bunurilor Culturale;
La nivel doctoral, există opt direcţii de pregătireîn cadrul Şcolii Doctorale „Isidor Todoran” (cu perspectiva adăugării a încă patru, în viitorul apropiat, în Teologie Morală şi Etică Postmodernă; Teologie Socială; Psihoterapie Pastorală; Istorie Bisericească Universală):
1. Teologia Vechiului Testament(Pr. Prof. Dr. Ioan Chirilă);
2. Noul Testament (Pr. Prof. Dr. Stelian Tofană);
3. Teologie Morală şi Spiritualitate Ortodoxă (Î. P. S. Mitropolit Andrei Andreicuţ);
4. Misiologie şi Ecumenism (Pr. Prof. Dr. Valer Bel);
5. I.B.O.R., (cu noţiuni de) Paleografie (Pr. Prof. Dr. Alexandru Moraru);
6. I.B.U. (Pr. Prof. Dr. Ioan-Vasile Leb);
7. Muzică Bisericească şi Ritual (Pr. Prof. Dr. Vasile Stanciu);
8. Omiletică şi Catehetică (Pr. Prof. Dr. Vasile Gordon).
Enumerăm câteva dintre centrele (institutele) de cercetare la care Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca este principal coordonator: 1. Centrul de Bioetică; 2. Centrul „Orientalia” (de Limbi Clasice şi Orientale); 3. Institutul „Ioan Lupaş” (de Teologie Comparată); 4. Institutul de Pregătire Continuă (a Preoţilor, Profesorilor de Religie, a Asistenţilor Sociali şi a Pictorilor/Restauratorilor de Artă Sacră); 5. Centrul „Sf. Luca” (de Creaţie şi Restaurare a Artei Sacre); 6. Centrul de Studii Nomocanonice şi Teologice. 7. Corala „Psalmodia Transylvanica”, dirijată de Pr. Prof. univ. dr. Vasile Stanciu – Decanul instituţiei de învăţământ, reprezintă cu demnitate Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca în spaţiul cultural naţional şi internaţional.
Există colaborări strânse cu centre de cercetare şi institute din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai: 1. Centrul de Studii Biblice; 2. Centrul de Studii Ecumenice; 3. Institutul de Istorie Ecleziastică; 4. I.N.T.E.R. (Institutul Român de Studii Inter-Ortodoxe, Inter-Confesionale şi Inter-Religioase).
Publicaţiile periodice ale Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca sunt: Studia Universitatis „Babeş-Bolyai”.Series Theologia Orthodoxa; Studia Universitatis „Babeş-Bolyai”.Series Bioethica; Anuarul F.T.O.; ROOTS (Romanian Orthodox Old Testament Studies);Orientalia (Revista Centrului de Limbi Clasice şi Orientale).
Colaborările instituţionale internaţionale consacrate ale Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca sunt cu 1. Austria (Karl-Franzens-Universität Graz, Institut für Ökumenische Theologie, Ostkirchliche Orthodoxie und Patrologie, Katholisch-Theologische Fakultät); 2. Elveţia (Universität Bern – Theologische Fakultät); 3. Franţa (Institut Catholique de Paris şi Institut de Théologie Orthodoxe Saint Serge, Paris) ; 4. Germania (a.Akademisches Auslandsamt, Universität Regensburg; b. Augustana-Hochschule Neuendettelsau ; c. Ludwig-Maximilians-Universität München,Evangelisch-theologische Fakultät ; d. Ostfalia Hochschule fur angewandte Wissenschaften; e. Ruprecht-Karls-Universität Heidelberg Theologische Fakultät); 5. Grecia (School of Eclesiastic and Social Theology, Aristotle University of Thessaloniki); 6. Letonia (Latvian Evangelic Lutheran Christian Academy, Riga);
Dintre laureaţii cu înalta distincţie „Doctor Honoris Causa“ ai Universităţii Babeş-Bolyai la propunerea Facultăţii de Teologie Ortodoxă enumerăm (în ordinea cronologică): 1. Kallistos Ware; 2. Adolf Martin Ritter; 3. Theodor Nikolaou; 4. Boris Bobrinskoy; 5. John Breck; 6. S. Sa Bartolomeu I Archontonis, Patriarhul Ecumenic; 7. Ulrich Luz; 8. Gunther Wenz; 9. ÎPS Ioannis Zizioulas; 10. Preafericitul Patriarh Daniel; 11. Jean-Paul Durand; 12. Felix Unger. De asemenea, menţionăm trei dintre cei trecuţi la Domnul: 1. Mitropolitul Bartolomeu Anania; 2. Constantine Skouteris; 3. Tomas Spidlik.
Inaugurarea noii clădiri a Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca (6 Decembrie 2013), ctitorie de reper a Înaltpresfinţitului Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei Andreicuţ, constit
uie un moment de răscruce din istoria învăţământului clujean: nu este doar momentul dobândirii unei noi conştiinţe de sine, ci şi prilejul de revărsare în societate a unor noii energii sfinţitoare şi transfiguratoare.
Faptul că ierarhul nostru a considerat facultatea de teologie o prioritate în strategia sa misionară flatează, dar şi responsabilizează enorm cadrele didactice şi studenţii, credibilizând activitatea academică şi eforturile ştiinţifice şi de cercetare. Formarea corectă a tinerilor de astăzi este garanţia că mâine, în lume, va acţiona o Biserică dinamică, cu oameni competenţi şi dăruiţi misiunii.
Clădirea Facultăţii de Teologie Ortodoxă este doar primul din cele trei edificii care compun Campusul Teologic Ortodox „Nicolae Ivan” din Cluj-Napoca: celelalte două imobile (unul de 5 etaje, deja în construcţie, altul de 9, proiectat şi aprobat de municipalitate) sunt destinate rezidenţei la Cluj, pe perioada studiilor, a tinerilor teologi. Formarea lor duhovnicească corespunzătoare impune existenţa unui spaţiu adecvat, consacrat vieţuirii „în Hristos”.
Edificiul consacrat exclusiv spaţiului de învăţământ, însemnând 7 nivele, cuprinde: o „aulă magna”, două aule mari, un amfiteatru de muzică, 14 săli de seminar/laboratoare, o capelă, o bibliotecă, 20 birouri pentru profesori, depozit pentru materialele specializării „Artă Sacră” (un total de 7.000 de metri pătraţi).
Avem speranţa ca instituţia de învăţământ va fi la înălţimea exigenţelor vremii, va corespunde deplin standardelor pe care cultura contemporană le impune, dar, înainte de toate, va fi aşa cum vrea Dumnezeu să fie o instituţie care-L reprezintă în lume şi îi formează pe viitorii exponenţi şi proclamatori ai voinţei Sale în lume.
