În perioada 15-29 august 2026, la Mănăstirea „Nașterea Maicii Domnului” de la Piatra Fântânele, județul Bistrița-Năsăud, se desfășoară o nouă ediție a taberei de lucru româno-germane. În tabără participă tineri din Germania, care fac parte din cea mai mare asociație confesională de tineret a Bisericii Evanghelice, Das Evangelische Jugendwerk in Württemberg (EJW), precum și tineri din cadrul Asociației Tinerilor Creștini Ortodocși din România (ATCOR) – Cluj și adolescenți care au crescut și s-au format în cadrul așezământului monahal.
Tabăra se înscrie în seria activităților practice desfășurate în cadrul colaborării dintre Arhiepiscopia Ortodoxă a Vadului, Feleacului și Clujului și Biserica Evanghelică din Württemberg, Germania, începută în anul 1995. De-a lungul anilor, cele două Biserici au organizat tabere de lucru, vizite reciproce, workshop-uri și schimburi de experiență. La Mănăstirea Piatra Fântânele au mai avut loc cinci astfel de tabere mixte, în anii 2003, 2004, 2016, 2019 și 2023.
La ediția din acest an participă 20 de persoane, care, timp de două săptămâni, îmbină munca de voluntariat cu rugăciunea, dialogul și activitățile de cunoaștere reciprocă.
Luni, 17 august, în debutul taberei de lucru, pr. prof. univ. dr. Ștefan Iloaie, directorul Școlii Doctorale de Teologie „Isidor Todoran” din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, partener în cadrul taberei și apropiat al mănăstirii, a oficiat o slujbă de binecuvântare a lucrărilor taberei și a transmis mesajul de binecuvântare al Înaltpreasfințitului Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului.
În cele două săptămâni petrecute la Piatra Fântânele, participanții contribuie prin munca lor la continuarea edificării noului complex monahal, în care își desfășoară activitatea și o parte dintre tinerii aflați în îngrijirea mănăstirii.
În prezent, Mănăstirea Piatra Fântânele are în grijă 32 de copii și tineri, obștea monahală implicându-se în formarea și educarea acestora prin proiectul „O șansă la educație”.
Dincolo de munca propriu-zisă, tabăra este un prilej de apropiere și cunoaștere reciprocă între tineri care provin din medii culturale și confesionale diferite, arată pr. prof. univ. dr. Ștefan Iloaie:
„Ei vor lucra împreună, uniți de dorința de a ajuta, de a învăța unii de la alții, regăsindu-se în bucuria comuniunii, în prieteniile mai vechi, dar și în cele care tocmai acum se înfiripă.”
Programul taberei cuprinde, pe lângă activitățile de voluntariat, participarea la Sfânta Liturghie în duminici și sărbători, precum și la momentele importante din viața mănăstirii. Tinerii vor vizita, de asemenea, câteva dintre renumitele mănăstiri din Bucovina și edificii săsești din zona Bistriței și vor participa la discuții și schimburi de impresii și experiențe.
„De etnii, culturi, profesii, vârste și confesiuni diferite, participanții se regăsesc în munca depusă la Piatra Fântânele. Dar, dincolo de scopul văzut al activităților, se derulează procesul mai profund al deschiderii fiecăruia spre cunoașterea celuilalt, spre înțelegerea deosebirilor, spre descoperirea punctelor care unesc, totul prin afirmarea și păstrarea propriei identități”, subliniază părintele Ștefan Iloaie.
Timp de două săptămâni, participanții au astfel posibilitatea să descopere îndeaproape o altă cultură și o altă tradiție. Tinerii români le prezintă celor germani frumusețea și bogăția Ortodoxiei, diversitatea culturală, tradițiile și specificul românesc, dar și elemente legate de cinstirea icoanei, a Sfintei Cruci și a sfinților, simbolismul Sfintei Liturghii și istoria poporului român. La rândul lor, tinerii din Württemberg le fac cunoscut participanților români specificul propriei Biserici și experiența lor în domeniul asistenței sociale și al voluntariatului.
„Tinerii români le vor aduce mai aproape celor germani frumusețea și bogăția Ortodoxiei, diversitatea culturală, tradițiile și specificul românesc, cinstirea icoanei, a crucii, a sfinților, simbolismul Liturghiei, istoria poporului român, clădind astfel un cadru duhovnicesc și intelectual adesea necunoscut unora dintre participanții germani. Iar cei din Württemberg le vor face mai bine cunoscut celor români specificul Bisericii proprii, dar mai ales felul în care înțeleg și aplică asistența socială și voluntariatul”, explică părintele Ștefan Iloaie.
La acest schimb de experiență contribuie în mod direct și obștea Mănăstirii Piatra Fântânele, condusă de stareța așezământului, stavrofora Pamfilia Solcan, alături de părintele duhovnic Gavriil Horț. Maicile și surorile mănăstirii participă alături de tineri atât la rugăciune, cât și la muncă și le oferă participanților un model de ospitalitate și de viață comunitară.
Părintele Ștefan Iloaie arată că tocmai această participare a obștii dă un sens mai profund întregii experiențe:
„Maicile și surorile mănăstirii, care oferă suflet cadrului fizic, participând – ca un întreg comunitar – la rugăciune și la muncă, dovedind astfel că sintagma specifică monahismului: «ora et labora» se aplică în acest loc și că cele materiale nu se pot zidi fără duh. De asemenea, la chemarea maicii starețe – stavrofora Pamfilia Solcan – obștea înțelege să ofere un model de ospitalitate și deschidere pentru a sprijini exigențele taberei de lucru, dar și cunoașterea celuilalt prin gestul, altminteri simplu, al împreună-lucrării”.
Taberele de la Piatra Fântânele au devenit, de-a lungul anilor, una dintre cele mai dinamice forme de colaborare practică dintre cele două comunități bisericești.
„Tabăra de lucru de la Mănăstirea Piatra Fântânele este un exemplu de cunoaștere reciprocă ce nu poate fi realizat prin vreun alt mijloc: este iubirea care lucrează prin unii pentru alții și a devenit cel mai dinamic proiect derulat în ultimii ani în cadrul relațiilor de natură practică dintre Cluj și Württemberg”, spune părintele Ștefan Iloaie.
Ediția din acest an se va încheia în 29 august, după două săptămâni de muncă, rugăciune, dialog și experiențe trăite împreună la Mănăstirea Piatra Fântânele.
„Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru întâlnirea frumoasă din acest an, aflată încă la început, ca și tuturor celor care – prin dragoste, muncă și dăruire – sunt alături de Mănăstirea Piatra Fântânele. Dumnezeu să binecuvânteze lucrul mâinilor lor!”, a transmis părintele Ștefan Iloaie.
98 de ani de rugăciune și jertfă, în Pasul Tihuța
Mănăstirea „Naşterea Maicii Domnului” de la Piatra Fântânele este aşezată la cota 1.200, în Pasul Tihuța, la marginea drumului național DN17, ce unește Transilvania cu Bucovina. Aflat la graniţa dintre Transilvania şi Bucovina, aşezământul monahal este frecventat de mulţime de credincioşi din ambele regiuni, cărora li se adaugă numărul mare de turişti care tranzitează zona.
Biserica mănăstirii a fost construită în anul 1928, prin aprobarea înfiinţării unei mănăstiri de călugări. A funcţionat ca mănăstire de călugări până în anul 1960, când, prin decret, a devenit parohie a satului. La iniţiativa vrednicului de pomenire Mitropolit Bartolomeu, în 11 aprilie 1995, s-a reînfiinţat mănăstirea, ca mănăstire de călugărițe. Câțiva ani mai târziu, s-au început lucrările de construcție la noua biserică de zid, lucrări care continuă și astăzi.
În prezent, la mănăstire viețuiesc 26 de maici, stareță fiind savrofora Pamfilia Solcan, iar duhovnic protosinghelul Gavriil Horț.
Activitatea misionară, didactică și pedagogică a maicilor
Obștea maicilor de la Piatra Fântânele, pe lângă programul administrativ-gospodăresc și duhovnicesc, se ocupă și de 32 de copii din cătunele îndepărtate ale zonei, pe care îi găzduiesc permanent sau temporar și îi ajută să meargă la școală.
Copiii au vârste cuprinse între 3 și 18 ani, iar o parte dintre ei au rămas fără unul dintre părinți sau provin din familii fără posibilități materiale. La mănăstire, ei se bucură de toată libertatea de care un copil are nevoie pentru a crește și a se dezvolta frumos. Maicile sunt implicate trup și suflet în educația lor și țin seama cu foarte multă atenție de înclinațiile pe care le au cei mici. Cu ajutorul lor și a unor profesori de specialitate, aceștia se pregătesc pentru materiile pe care le studiază la școală, dar studiază și pian, vioară, precum și alte instrumente.
Mănăstirea a avut menirea de a educa și forma tinerele generații încă de la înființare. Primul stareț, părintele Vasile Luncan, a fost cel care a sprijinit înființarea școlii din Piatra Fântânele, iar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când școala a fost închisă, el a fost cel care și-a asumat rolul de dascăl, predând lecții, în incinta mănăstirii, pentru copiii din zonă.
Crucea de la Piatra Fântânele
Crucea – monument a fost ridicată în anul 2009, de Consiliul Județean Bistrița-Năsăud, la inițiativa și cu binecuvântarea Mitropolitului Bartolomeu Anania, de vrednică amintire, care a făcut demersuri în acest sens încă din anul 2006.
Crucea a fost înălțată în apropierea mănăstirii, la cota 1227, pe cel mai înalt pisc din Pasul Tihuța, la granița dintre Transilvania și Bucovina. Aceasta cântărește 16 tone, are o înălțime de 31 de metri, dintre care 25 m structura metalică și 6 m postamentul de beton. Este vizibilă și în timpul nopții, fiind dotată cu un sistem de iluminat.
Crucea a fost sfințită la data de 25 iulie 2010, de către Mitropolitul Bartolomeu, care spunea că „ridicarea ei reprezintă o prioritate nu numai pentru zonă și pentru județ, ci chiar pentru cele două regiuni, Transilvania și Moldova, multă vreme despărțite din voia oamenilor și de vitregiile istoriei, aflate însă astăzi în fireasca unitate conferită de identitatea de Neam, de Credință și de Limbă”.
Mai multe fotografii AICI
Autor: Darius Echim / Mitropolia Clujului
Foto credit: Mănăstirea Piatra Fântânele