În a doua zi după Bobotează, miercuri, 7 ianuarie 2026, când Sfinții Părinți ai Bisericii au rânduit a se prăznui Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, Preasfințitul Părinte Samuel Bistrițeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, s-a aflat în mijlocul credincioșilor din Parohia „Sfântul Proroc Ioan Botezătorul” din cartierul clujean Mărăști, cu prilejul sărbătoririi hramului.
De la ora 10:00, ierarhul a săvârșit Sfânta Liturghie în biserica parohială, înconjurat de un sobor de clerici. Din soborul slujitor au făcut parte protopopul de Cluj-Napoca, Alexandru Constantin Ciui, directorul Colegiului Ortodox din Cluj-Napoca, Liviu Vidican-Manci, prodecanul Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, Adrian Podaru, Ioan-Vasile Leb, cadru universitar la aceeași facultate, preotul paroh Nelu Alexandru Hales, protosinghelul Siluan Farcaș, duhovnic al Mănăstirii Dobric, precum și alți preoți invitați.
Răspunsurile liturgice au fost date de cântărețul parohiei, teologul Radu Sabados, împreună cu credincioșii prezenți.
După citirea pericopei evanghelice, Preasfințitul Părinte Samuel Bistrițeanul a rostit un cuvânt de învățătură în care a vorbit despre rolul unic al Sfântului Ioan Botezătorul în iconomia mântuirii, subliniind că acesta a devenit, pentru o vreme, „eroul zilei”, atras fiind de mulțimile care veneau la el din curiozitate.
Ierarhul a arătat însă că simpla curiozitate nu este suficientă, dacă ea nu conduce la schimbarea vieții:
„Curiozitatea, atunci când se rezumă doar la a merge, a vedea, iar nimic nu se schimbă în noi, nu ne folosește la nimic. Unul dintre rolurile Sfântului Ioan a fost acela de a-L face cunoscut pe Domnul Hristos, Care la început era o persoană anonimă, necunoscută.”
Abia după ce Sfântul Ioan Îl arată pe Hristos ca fiind „Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii”, oamenii încep să-L urmeze și pe Mântuitorul. Această mărturie explică și de ce, chiar după moartea Sfântului Ioan, poporul avea convingerea fermă că el a fost un proroc, un om al lui Dumnezeu.
Preasfințitul Părinte Samuel a evidențiat apoi sfințenia și smerenia Sfântului Ioan, care nu s-a tulburat atunci când ucenicii săi au observat că tot mai mulți oameni Îl urmau pe Hristos:
„Numai un om cu adevărat sfânt nu se tulbură atunci când altul este pus înaintea lui. Sfântul Ioan spune limpede: «Nu poate un om să ia nimic, dacă nu i s-a dat din cer». Toate sunt rânduite de Dumnezeu după voia Lui.”
Ierarhul a subliniat că botezul săvârșit de Sfântul Ioan a fost un botez al pocăinței, menit să trezească conștiința păcătoșeniei, și nu trebuie confundat cu Sfânta Taină a Botezului, instituită de Domnul Hristos după Înviere, prin care omul este încorporat în Trupul tainic al lui Hristos, care este Biserica.
În încheiere, Preasfințitul Părinte Samuel Bistrițeanul i-a îndemnat pe credincioși să ia din viața Sfântului Ioan Botezătorul pacea, liniștea și smerenia:
„În viața noastră să nu ne tulburăm de nimic. Nu este atât de importantă poziția pe care o avem aici, pe pământ, cât este poziția pe care o vom avea dincolo, în Împărăția lui Dumnezeu. Este posibil ca dincolo ierarhiile să se schimbe. Smerenia Sfântului Ioan și pacea lui lăuntrică să ne rămână în suflet.”
La Sfânta Liturghie au participat numeroși credincioși, care au trăit momente de înălțare duhovnicească în rugăciune, cântare și comuniune frățească. La final, preotul paroh Nelu Alexandru Hales a mulțumit ierarhului pentru prezență și binecuvântare, iar în semn de prețuire Preasfinției Sale i-au fost oferite dicherul și tricherul, precum și un aranjament floral.
Scurt istoric
Parohia „Sfântul Proroc Ioan Botezătorul” din cartierul clujean Mărăști a fost înființată în anul 1937. Neavând la început un lăcaș de cult propriu, activitatea parohială s-a desfășurat inițial în incinta Școlii „Ion Agârbiceanu” din Cluj-Napoca, apoi în casa familiei Câmpeanu.
În anul 1940, în urma Dictatului de la Viena, activitatea parohiei a fost sistată, iar preotul paroh Virgil Lupaș a fost transferat la Cojocna. Parohia și-a reluat activitatea în anul 1945, sub păstorirea preotului Ioan Pop, într-o capelă amenajată în localul școlii de pe strada Fabricii, nr. 68.
În anul 1957, prin grija preotului Ioan Cordoș, a fost achiziționat un imobil pe strada Cărămidarilor (actualmente strada Fabricii de Zahăr). După aproximativ 20 de ani, capela de pe strada Fabricii a fost mutată în casa din Piața Mărăști, pe locul unde, după anul 1989, a fost construită actuala biserică, în timpul păstoririi preotului Mihai Colț.
Un moment deosebit din istoria parohiei îl constituie anul 1983, când, cu prilejul unei vizite a lui Nicolae Ceaușescu în municipiul Cluj-Napoca, biserica a fost acoperită cu drapele, trecând astfel neobservată și scăpând de pericolul demolării. Lăcașul de cult a fost sfințit în anul 2005 de vrednicul de pomenire Mitropolitul Bartolomeu Anania.
În prezent, parohia este păstorită de preotul paroh Nelu Alexandru Hales, profesor la Colegiul Ortodox „Mitropolitul Nicolae Colan” din Cluj-Napoca, alături de preotul lect. univ. dr. Adrian Podaru, prodecan al Facultății de Teologie Ortodoxă din municipiu.
Text: Viorica Văscu și Marian Șomlea
Foto: Ionuț Suciu
Mai multe poze AICI