În ziua de prăznuire a Sfintei Cuvioase Elisabeta, luni, 24 aprilie 2023, Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, s-a aflat în mijlocul obștii monahale de la Mănăstirea „Sfânta Cuvioasă Elisabeta” din municipiul Cluj-Napoca, cu ocazia hramului și a binecuvântării noii case monahale.
Cu acest prilej, de la ora 10:00, pe o scenă special amenajată în curtea mănăstirii, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei a oficiat Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de clerici, în prezența oficialităților civile și militare și a numeroși credincioși clujeni.
Din sobor au făcut parte: consilierul eparhial pe probleme de misiune și protocol – arhidiaconul Claudiu Grama, protopopul de Cluj II – preotul Alexandru Constantin Ciui, protosinghelul Natanael Zanfirache – slujitor al Catedralei Mitropolitane, duhovnicul mănăstirii – ieromonahul Paisie Borza și alți preoți invitați.
După citirea pericopei evanghelice, Părintele Mitropolit Andrei a rostit un cuvânt de învățătură în cadrul căruia a afirmat că „Sfânta Cuvioasă Elisabeta, prin asceză, a omorât slăbiciunea trupească, și-a fortificat firea și a devenit puternică din punct de vedere duhovnicesc”.
Răspunsurile liturgice au fost date de un grup de studenți de la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
La finalul Liturghiei, ierarhul a oficiat slujba sfeștaniei la noua casă monahală, care cuprinde stăreția, trapeza, chiliile și alte încăperi administrative.
Cu acest prilej, pentru implicarea activă în viața Bisericii și în procesul de rectitorire al asezământului monahal, Mitropolitul Clujului a acordat stareței mănăstirii, stavrofora Maria Asaftei, Ordinul „Mihai Vodă”. Arhitectul Călin Chifăr a fost distins cu Ordinul „Mihai Vodă” pentru mireni, iar arhitecta Doina Munteanu a primit Ordinul „Episcop Nicolae Ivan” pentru mireni. De asemenea, diplome de aleasă cinstire au primit și alți binefăcători.
Scurt istoric
Mănăstirea „Sfânta Cuvioasă Elisabeta” din Cluj-Napoca, situată pe strada Arţarului, în cartierul Bună Ziua, a fost înființată în anul 1934, de vrednicul de pomenire Episcop Nicolae Ivan, la propunerea Societății Ortodoxe a Femeilor Române.
A funcționat o perioada în clădirea „vechii teologii” de pe strada Avram Iancu, nr. 6, punându-se în acest fel bazele unui Institut al surorilor de caritate.
Desființat în timpul regimului comunist, așezământul monahal a fost reînființat în anul 2011, la inițiativa Înaltpreasfințitului Arhiepiscop și Mitropolit Andrei.
Mănăstirea se află în proces de rectitorire, lucrându-se la ansamblul monahal. Până la edificarea unei biserici de zid, slujbele sunt oficiate într-un paraclis.
Ca odor de mare preț, mănăstirea deține o copie a icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Prodromița”, cea „nefăcută de mână omenească”. Icoana a fost adusă în anul 2015, de la Schitul românesc Prodromu, din Sfântul Munte Athos, acolo unde se află icoana originală.
Obștea mănăstirii numără opt maici, stareță fiind stavrofora Maria Asaftei, iar duhovnic ieromonahul Paisie Borza. Pe lângă programul duhovnicesc de rugăciune, călugăriţele desfășoară activităţi administrative și se îndeletnicesc cu confecţionarea de veşminte preoţeşti și pictarea de icoane.
Sfânta Cuvioasă Elisabeta, cea care ocrotește mănăstirea clujeană, este pomenită anual în calendarul ortodox pe 24 aprilie. Aceasta s-a născut în cetatea Heracleea Traciei. Din fragedă vârstă a învăţat pe de rost vieţile Sfinţilor, astfel încât să poată urma totdeauna pilda lor de trăire după poruncile Evangheliei. După ce a rămas orfană, la vârsta de 12 ani, şi-a împărţit averea săracilor, a eliberat slugile şi a intrat în obştea Mănăstirii Sfântul Gheorghe – Dealul Mic, din Constantinopol, unde era egumenă sora tatălui său. Mai multe despre viața sfintei AICI.
Mai multe fotografii AICI
Text și foto: Darius Echim / Mitropolia Clujului
