În ziua de prăznuire a Sfintei Cuvioase Elisabeta, joi, 24 aprilie 2025, Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, s-a aflat în mijlocul obștii monahale de la Mănăstirea „Sfânta Cuvioasă Elisabeta” din municipiul Cluj-Napoca, cu ocazia hramului așezământului monahal.
De la ora 10:00, pe un podium special amenajat în curtea mănăstirii, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei a oficiat Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de clerici, în prezența oficialităților civile și militare, precum și a numeroși credincioși clujeni, ctitori și binefăcători ai mănăstirii.
Din sobor au făcut parte: consilierul eparhial pe probleme de misiune și protocol – arhidiaconul Claudiu Grama, protopopul de Cluj-Napoca – preotul Alexandru Constantin Ciui, protosinghelul Natanael Zamfirache – slujitor al Catedralei Mitropolitane din Cluj-Napoca, duhovnicul mănăstirii – ieromonahul Paisie Borza și alți preoți invitați.
După citirea pericopei evanghelice, Părintele Mitropolit Andrei a rostit un cuvânt de învățătură despre vocația misionară a femeii creștine, pornind de la modelul Sfintei Cuvioase Elisabeta, precum și de la cuvintele Sfântului Apostol Petru: „Podoaba lor nu e cea din afară: împletirea părului, podoabele de aur şi îmbrăcarea hainelor scumpe, ci e omul cel tainic al inimii, întru nestricăcioasa podoabă a duhului blând şi liniştit, care este de mare preţ înaintea lui Dumnezeu” (I Petru 3, 3-4).
„În mod special, Sfânta Elisabeta ne determină să ne gândim la mama, la femeia creștină, la femeia cu viață sfântă și plăcută lui Dumnezeu. Femeia creștină își are rostul ei, iar artiștii au avut grijă să sublinieze tot ce este sensibil la ea, precum și virtuțile ei”, a spus Înaltpreasfinția Sa, care a citat un text al scriitorului Ernest Bernea:
„Femeia este o făptură mai fragedă, mai delicată şi mai simţitoare decât bărbatul. Aici stă superioritatea ei. E drept că bărbatul a întrecut-o în artă, în ştiinţă şi mai ales în politică, dar nu trebuie să uităm că ea l-a egalat, dacă nu l-a şi întrecut, în cea mai grea şi mai de sus valoare umană: sfinţenia.”
Răspunsurile liturgice au fost date de un grup de teologi clujeni.
La finalul Liturghiei, pentru întreaga activitate duhovnicească și pastoral-administrativă, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei l-a hirotesit protosinghel, cu dreptul de a purta crucea pectorală, pe părintele duhovnic Paisie Borza. De asemenea, tuturor copiilor și tinerilor prezenți le-a oferit cărți duhovnicești.
Părintele duhovnic Paisie Borza a mulțumit ierarhului pentru prezență și binecuvântare, precum și tuturor celor implicați în rectitorirea așezământului monahal. Totodată, acesta a anunțat începerea lucrărilor de edificare a noii biserici, care vor fi demarate luna aceasta, ca urmare a emiterii autorizației de construcție.
După oficierea Liturghiei, ierarhul a transmis un mesaj de condoleanțe întregii comunități catolice de ambele rituri (romano-catolic și greco-catolic) și, împreună cu toți cei prezenți, a ținut un moment de reculegere, rostind rugăciunea „Tatăl Nostru” pentru odihna sufletului Episcopului Romei, Papa Francisc.
Scurt istoric
Mănăstirea „Sfânta Cuvioasă Elisabeta” din Cluj-Napoca, situată pe strada Arţarului, în cartierul Bună Ziua, a fost înființată în anul 1934, de vrednicul de pomenire Episcop Nicolae Ivan, la propunerea Societății Ortodoxe a Femeilor Române.
A funcționat o perioada în clădirea „vechii teologii” de pe strada Avram Iancu, nr. 6, punându-se în acest fel bazele unui Institut al surorilor de caritate.
Desființat în timpul regimului comunist, așezământul monahal a fost reînființat în anul 2011, la inițiativa Înaltpreasfințitului Arhiepiscop și Mitropolit Andrei.
Mănăstirea se află în proces de rectitorire, lucrându-se la ansamblul monahal. Până la edificarea bisericii de zid, slujbele sunt oficiate într-un paraclis. La data de 24 aprilie 2023, în ziua de prăznuire a Sfintei Cuvioase Elisabeta, Mitropolitul Andrei a binecuvântat noua casă monahală, care cuprinde stăreția, trapeza, chiliile și alte încăperi administrative.
La hramul de anul trecut, din 24 aprilie 2024, ierarhul a oficiat slujba punerii pietrei de temelie pentru noua biserică a așezământului monahal și a sfințit locul unde va fi edificat viitorul lăcaș de cult întru cinstirea și pomenirea Sfintei Cuvioase Elisabeta. Biserica va fi construită în stil bizantin, în formă de cruce greacă înscrisă, de dimensiuni medii, amprenta la sol fiind de 22 de metri lungime și 13 metri lățime. Lucrările de construcție vor fi demarate luna aceasta, ca urmare a emiterii autorizației de construcție.
Ca odor de mare preț, mănăstirea deține o copie a icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Prodromița”, cea „nefăcută de mână omenească”. Icoana a fost adusă în anul 2015, de la Schitul românesc Prodromu, din Sfântul Munte Athos, acolo unde se află icoana originală.
Obștea mănăstirii numără șapte maici, stareță fiind stavrofora Maria Asaftei, iar duhovnic protosinghelul Paisie Borza. Pe lângă programul duhovnicesc de rugăciune, călugăriţele desfășoară activităţi administrative și se îndeletnicesc cu confecţionarea de veşminte preoţeşti și pictarea de icoane.
Sfânta Cuvioasă Elisabeta este pomenită anual în calendarul ortodox în ziua de 24 aprilie. Aceasta s-a născut în cetatea Heracleea Traciei. Din fragedă vârstă a învăţat pe de rost vieţile Sfinţilor, astfel încât să poată urma totdeauna pilda lor de trăire după poruncile Evangheliei. După ce a rămas orfană, la vârsta de 12 ani, şi-a împărţit averea săracilor, a eliberat slugile şi a intrat în obştea Mănăstirii Sfântul Gheorghe – Dealul Mic, din Constantinopol, unde era egumenă sora tatălui său. Mai multe despre viața sfintei AICI.
Mai multe fotografii AICI
Text și foto: Darius Echim / Mitropolia Clujului
