La Praznicul Înălțării Sfintei Cruci, marți, 14 septembrie 2021, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, s-a aflat în mijlocul obștii Mănăstirii Cășiel, cu ocazia hramului așezământului monahal și a marcării a 256 de ani de la înființare.
De la ora 10:00, la Altarul de vară din curtea mănăstirii, Părintele Mitropolit Andrei a oficiat Sfânta Liturghie, în sobor de clerici, în prezența a numeroși pelerini și a oficialităților locale și județene.
Din sobor au făcut parte consilierul eparhial pe probleme de misiune și protocol, arhidiaconul Claudiu Grama, protopopul de Dej, preotul Ioan Buftea, duhovnicul Mănăstirii Cășiel, protosinghelul Serafim Bădilă, starețul Mănăstirii Vad, protosinghelul Nicodim Pop, starețul Mănăstirii Piatra Craiului, protosinghelul Antonie Flore, duhovnicul Mănăstirii Ilva Mare, protosinghelul Daniil Ureche, precum și alți preoți invitați.
După citirea pericopei evanghelice, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei a rostit un cuvânt de învățătură, spunându-le celor prezenți că „Jertfa Crucii ne izbăvește din păcat și din moarte”.
În cadrul slujbei, Întâistătătorul Eparhiei s-a rugat pentru elevii care ieri au început școala, precum și pentru cei bolnavi, pentru personalul medical și pentru toți cei aflați în slujba aproapelui, în această perioadă de pandemie. De asemenea, la finalul Liturghiei, ierarhul le-a oferit cărți de rugăciune tuturor copiilor prezenți și le-a urat succes în noul an școlar.
Răspunsurile liturgice au fost date de corul maicilor de la Mănăstirea Cășiel. La chinonic, Eugenia Marinescu și Ioana Breda Morar au interpretat mai multe pricesne.
La finalul Liturghiei, Mitropolitul Clujului a oficiat slujba parastasului pentru ctitorii și binefăcătorii mănăstirii.
De asemenea, părintele Serafim Bădilă, duhovnicul mănăstirii, a rostit un cuvânt duhovnicesc și a mulțumit ierarhului și tuturor celor prezenți la sărbătoarea așezământului monahal.
Ajunul sărbătorii
Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei s-a aflat la Mănăstirea Cășiel încă din ajunul sărbătorii. Astfel, de la ora 19:00, la Altarul de vară al mănăstirii, a oficiat slujba Vecerniei cu Litie. La finalul slujbei, protopopul Dejului, preotul Ioan Buftea, a rostit un cuvânt de învățătură, îndemnându-i pe cei prezenți să își poarte crucea cu seninătate, indiferent de greutățile vieții, pentru că „în Sfânta Cruce e puterea lui Dumnezeu”.
Istoricul mănăstirii
Mânăstirea Cășiel, din Protopopiatul Dej, județul Cluj, a fost ctitorită de călugărul Pahomie Georgiu, în anul 1765, pe pământul părinților lui. A fost cruţată de la distrugere atunci când împăratul Iosif al II-lea a dispus, la 1784-1785, desfiinţarea mănăstirilor ortodoxe din Ardeal, cele care mai rămăseseră după acţiunea din 1761-1762 a generalului Bukow, cu excepţia acelora care aveau şcoală pentru ,,învăţarea copiilor”. Biserica a ars în 1823 și a fost refăcută de localnici, dar s-a prăbuşit în anul 1925, iarna, sub povara zăpezii. Primăvara, enoriaşii satului Strâmbu şi ai cătunului Valea Căşielului au cumpărat actuala biserică de lemn din satul Canci (acum Dumbrăveni, judeţul Bistriţa-Năsăud). Biserica de lemn, azi monument istoric, datează din secolul al XVIII-lea. După 1863, până în anul 1956 mănăstirea nu a mai avut călugări, rămânând în tot acest timp biserică de sat, Valea Căşielului fiind filie a satului Strâmbu.
Din 1956, vrednicul de pomenire Arhiepiscopul Justinian Chira, pe atunci stareţul Mănăstirii „Sfânta Ana” – Rohia, a închegat prima obşte de maici, iar în anul 1959, când, prin Decretul 410, autoriăţile comuniste au decis desfiinţarea mănăstirii, maicile au fost constrânse să plece, biserica rămânând din nou peste 30 de ani ca biserică de mir.
În anul 1991, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat reînfiinţarea Mănăstirii „Înălţarea Sfintei Cruci” – Căşiel, ca mănăstire de maici. În anul 1994, vrednicul de pomenire Mitropolitul Bartolomeu Anania a sfinţit paraclisul cu hramul „Buna Vestire”.
În prezent, obștea mănăstirii numără 31 de maici, stareță fiind stavrofora Varvara Georgiu, iar duhovnic protosinghelul Serafim Bădilă.
Pe lângă programul duhovnicesc de rugăciune, călugăriţele desfășoară activităţi administrative și se îndeletnicesc cu confecţionarea de veşminte preoţeşti, de icoane îmbrăcate cu veșmânt şi litografiate.
Mănăstirea păstrează un fragment din lemnul Sfintei Cruci, precum și o raclă cu părticele din moaștele a mai multor sfinți.
Mai multe fotografii AICI
Text și foto: Darius Echim / Mitropolia Clujului
