În ziua când s-au împlinit 423 ani de la trecerea la cele veșnice a Domnitorului Mihai Viteazul, primul întregitor al neamului românesc, luni, 19 august 2024, Mănăstirea „Mihai Vodă” de la Turda, județul Cluj, construită pe locul unde a fost asasinat Marele Voievod, și-a sărbătorit hramul istoric.
Cu acest prilej, de la ora 9:30, la Altarul de vară din proximitatea mănăstirii, din încredințarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei, Preasfințitul Părinte Teofil de Iberia, Arhiereul-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei, a oficiat Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor numeros de clerici, în prezența autorităților civile și militare, precum și a numeroși credincioși.
Din soborul slujitor au făcut parte: protopopul de Turda – preotul Alexandru Rus, protopopul Dejului – preotul Ioan Buftea, secretarul de cabinet al ierarhului – arhidiaconul Casian Nemet, duhovnicii mănăstirii: arhim. Ilie Hanuschi și ierom. Efrem Crișan, precum și alți clerici invitați.
Răspunsurile liturgice au fost date de grupul psaltic „Anastasios”.
La finalul Liturghiei, Părintele Arhiereu-vicar Teofil a rostit un cuvânt de învățătură în care a subliniat importanța smereniei, slujirii și judecății de sine. Potrivit Preasfinției Sale, virtuțile care definesc adevărata măreție a omului sunt: curăția, neprihănirea, smerenia și slujirea, iar modelul suprem este Iisus Hristos, care a venit pe pământ ca slujitor și mântuitor al tuturor.
„Adevărata măreție a omului constă în curăție, neprihănire, smerenie și slujire. Acestea îi conferă omului noblețe. Măreția omului stă în nevinovăție și în slujire smerită”, a afirmat PS Teofil.
De asemenea, ierarhul a evocat virtuțile și smerenia slujirii lui Mihai Viteazul, fiind considerat un adevărat slujitor al neamului românesc.
„Roadele jertfei sale se resimt și astăzi. Iată, pentru generații și generații, până în zilele noastre, noi toți ne bucurăm și ne hrănim din roadele jertfei lui”, a spus ierarhul.
Slujbă de pomenire
După oficierea Sfintei Liturghii, la monumentul Voievodului Mihai Viteazul, PS Părinte Teofil de Iberia a oficiat slujba Parastasului și a rostit un scurt cuvânt duhovnicesc. De asemenea, autoritățile prezente au rostit alocuțiuni, după care a fost susținut un moment artistic care a evocat momente importante din domnia lui Mihai Viteazul, prin intermediul unui fragment dintr-o scenetă istorică. Manifestarea s-a încheiat cu ceremonia depunerii de coroane și jerbe de flori, urmată de defilarea gărzii de onoare.
Scurt istoric
Mănăstirea „Mihai Vodă” de la Turda, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, a fost înființată în anul 2002, după ce în luna august 2001, la ceremonia de comemorare a 400 de ani de la moartea voievodului Mihai Viteazul, la Turda, vrednicul de pomenire Mitropolitul Bartolomeu Anania a anunţat intenţia ca locul martiriului să nu fie marcat doar de un simplu monument, ci de o mănăstire, în care să fie aduse neîncetat rugăciuni şi slujbe „pentru pomenirea marelui voievod şi a tuturor celor care, de-a lungul veacurilor, şi-au dat prinosul de jertfă pentru libertatea, demnitatea şi unitatea poporului român”.
Locul de lângă Turda a fost marcat ca loc al jertfei voievodului Mihai Viteazul încă din perioada interbelică, când, în anul 1923, la iniţiativa Societăţii Femeilor Ortodoxe din Turda, a fost înălţată o troiţă din lemn pe locul asasinatului, iar mai târziu, în anul 1977, în locul troiţei de tradiţie românească a fost ridicat un impozant monument. După Revoluţie, s-a înfiripat o nouă tradiţie prin care, anual, pe data 19 august, pe platoul din vecinătatea Turzii se oficiază Sfânta Liturghie şi o slujbă de pomenire, perpetuându-se nu doar istoric, ci şi liturgic memoria eroului naţional. După deschiderea mănăstirii, pe locul martiriului, accentul pus pe solemnitatea unei comemorări civile s-a mutat spre o comemorare liturgică, prin rugăciuni neîncetate aduse pentru memoria și jertfa marelui Mihai.
Aşezământul monahal este o copie arhitecturală a vechii Mănăstiri „Mihai Vodă” din Bucureşti, ctitorie a banului Mihai din 1591, dar mutilată de regimul comunist. Biserica mănăstirii a fost sfințită la data de 19 august 2018, de 9 ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, în frunte cu Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei. Momentul sfințirii a fost înscris de Arhiepiscopia Clujului pe agenda evenimentelor care au marcat simbolic Jubileul celor 100 de ani de la Marea Unire din 1 decembrie 1918. În mod simbolic, „prin cele două ctitorii, de la Bucureşti şi Turda, se regăsesc unite în chip tainic Ţara Românească, Transilvania şi, astfel toate provinciile româneşti, peste care a domnit cândva voievodul Mihai, întâiul întregitor de ţară”.
Complexul monahal de la Turda cuprinde biserica mănăstirii, corpurile de chilii cu paraclis, fiind înconjurat de un zid de incintă, cu clopotniţă la poartă. Biserica mănăstirii este împodobită cu pictură în tehnica frescă, fiind realizată de pictorul bisericesc Sorin Efros.
În prezent, obştea numără 12 viețuitoare, stareţă fiind stravrofora Andreea Zdrobău, iar duhovnici arhimandritul Ilie Hanuschi și ieromonahul Efrem Crișan.
Mai multe fotografii AICI
Autor: Darius Echim / Mitropolia Clujului
Foto credit: Marius Romilă
