În ziua cinstirii Sfintei Cuvioase Parascheva, vineri, 14 octombrie 2022, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a slujit la Mănăstirea „Sfânta Troiță” de la Feleacu, județul Cluj, cu prilejul hramului bisericii monument istoric, ctitoria Sfântului Ștefan cel Mare.
De la ora 10:00, în biserica nouă a așezământului monahal, Părintele Arhiepiscop și Mitropolit Andrei a oficiat Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. Din sobor au făcut parte: consilierul eparhial pe probleme de misiune și protocol, arhidiaconul Claudiu Grama – protopopul de Cluj I – preotul Dan Hognogi, starețul Mănăstirii Feleacu – arhimandritul Alexandru Ghenț, starețul Mănăstirii Nușeni – arhimandritul Paisie Iloaie, preotul conf. univ. dr. Ioan Bizău și arhidiaconul lect. univ. Daniel Mocanu, cadre universitare la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, preotul Aurel Someșan (Parohia Feleacu) și alți preoți invitați.
După citirea pericopei evanghelice, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei a rostit un cuvânt de învățătură, intitulat „Răstignire și înviere dimpreună cu Hristos”, vorbind despre virtuțile Sfintei Cuvioase Parascheva.
În cadrul Sfintei Liturghii, ierarhul a hirotonit întru diacon pe teologul Marius Hiticaș. Acesta urmează a fi hirotonit preot pe seama Parohiei Agrieșel, Protopopiatul Beclean.
Răspunsurile liturgice au fost date de corul Parohiei Feleacu, dirijat de Viorica Chertes.
La finalul Liturghiei, Mitropolitul Clujului a vizitat biserica monument istoric, cu hramul „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, ctitoria Sfântului Ștefan cel Mare. Apoi, ierarhul a binecuvântat noua capelă mortuară din localitatea Feleacu și a oficiat o slujbă de pomenire pentru toți cei adormiți întru Domnul.
Slujba a fost oficiată în prezența oficialităților locale și a numeroși credincioși.
Scurt istoric
Mănăstirea de la Feleacu datează, potrivit cercetărilor istorice, din anul 1581. Așezământul monahal a funcționat până la sfârșitul secolului al XVIII-lea, când autoritățile habsburgice au decis desființarea lui.
Reînființarea mănăstirii s-a hotărât în anul 1991, la dorința enoriașilor din localitatea Feleacu, județul Cluj, și la cererea Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, în vremea păstoririi vrednicului de pomenire Arhiepiscop Teofil Herineanu. Mănăstirea are și statut de parohie pentru credincioșii din localitate, paroh și stareț fiind arhimandritul Alexandru Ghenț.
Complexul monahal cuprinde, pe lângă cele două biserici (biserica monument istoric, cu hramul „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, și biserica nouă, cu hramul „Sfânta Troiță”), un paraclis închinat „Sfântului Voievod Ștefan cel Mare al Moldovei”, un corp de chilii, stăreția și casa parohială din localitate, precum și o casă-muzeu și o bibliotecă cu aproximativ 3.000 de volume.
Biserica monument istoric „Sfânta Cuvioasă Parascheva” este o ctitorie a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, construită în jurul anului 1488, în timpul păstoririi Arhiepiscopului Daniil. Sfântul Ștefan cel Mare, domn al Moldovei între anii 1457-1504, a ctitorit foarte multe biserici și mănăstiri pe care nu doar că le-a construit, ci le-a și dotat și împodobit cu cele necesare. Tradiția menționează 40 de ctitorii ștefaniene, însă atestate documentar există doar 30, printre care se numără și ctitoriile de la Feleac și Vad din județul Cluj.
Construcția noului lăcaș de cult, cu hramul „Sfânta Troiță”, a demarat în anul 1994, la un an după sfințirea locului și a pietrei de temelie, fiind ridicată în imediata apropiere a bisericii monument istoric. Noua biserică a fost sfințită la data de 9 iunie 2014, de praznicul Sfintei Treimi, de către ÎPS Mitropolit Andrei și de vrednicul de pomenire Episcopul Vasile Flueraș, pe atunci Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Clujului.
Mai multe fotografii AICI
Text și foto: Darius Echim / Mitropolia Clujului
