Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a organizat, marți, 14 mai 2024, cu prilejul Zilei naționale de cinstire a martirilor din temnițele comuniste, un eveniment comemorativ și cultural, intitulat „Teologi clujeni în închisorile comuniste. O recuperare memorială”, în cadrul căruia au fost pomeniți și omagiați mai mulți teologi și profesori de la Academia Teologică Ortodoxă din Cluj, trecuți prin închisorile comuniste. Evenimentul, încadrat în seria de manifestări dedicate Centenarului învățământului teologic ortodox universitar clujean (1924-2024), a avut loc la Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca și la Muzeul Mitropoliei Clujului de la demisolul Catedralei.
Manifestarea a debutat la ora 18:30, la Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca, unde, după slujba Vecerniei, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, înconjurat de un sobor de clerici, a oficiat slujba Parastasului pentru mai mulți teologi și profesori de la Academia Teologică Ortodoxă din Cluj, care au trecut prin închisorile comuniste dându-și tributul de suferință pentru Biserică și țară, unii dintre aceștia murind la Aiud sau la Canal. Este vorba despre preotul Florea Mureșanu (mort la Aiud), preotul Ilarion Felea (mort la Aiud), preotul Alexandru Filipașcu (mort la Canal), preotul Ioan Bunea, preotul Ioan Lupaș, preotul Gheorghe Noveanu și preotul Liviu Galaction Munteanu (mort la Aiud), fostul rector al Institutului Teologic clujean, care, alături de alți mărturisitori și mari duhovnici misionari români persecutați sau martirizați de regimul comunist, este propus pentru a fi canonizat în anul 2025, cu prilejul împlinirii a 140 de ani de autocefalie a Bisericii Ortodoxe Române (1885) și a 100 de ani de la înființarea Patriarhiei Române (1925). Totodată, au fost pomeniți vrednicul de pomenire Mitropolit Bartolomeu Anania (închis la Aiud) și preotul Petre Boldor (închis la Aiud și în alte locuri).
În continuare, în sala mare a Muzeului Mitropoliei Clujului, aflat la demisolul Catedralei Mitropolitane, a avut loc evenimentul cultural și comemorativ, în cadrul unei mese rotunde, pe tema „Teologi clujeni în închisorile comuniste. O recuperare memorială”.
În deschiderea manifestării, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei a rostit un cuvânt de învățătură și a evocat personalitatea celor care au trecut prin închisorile comuniste, în frunte cu Mitropolitul Bartolomeu Anania. De asemenea, o alocuțiune a rostit și decanul instituției de învățământ teologic clujean, arhim. prof. univ. dr. Teofil Tia.
Mai mulți invitați au vorbit despre contextul istoric în care au pătimit teologii clujeni care au trecut prin închisorile comuniste, dar și despre felul în care trebuie recuperată memoria acestora. Discuția, moderată de istoricul clujean dr. Andreea Ineoan-Dăncilă și de pr. lect. univ. dr. Bogdan Ivanov, i-a adus împreună în dialog pe: pr. lect. Cosmin Cosmuța, pr. prof. Gabriel Gârdan, pr. lect. Bogdan Ivanov și pr. lect. Răzvan Perșa, cadre didactice universitare la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, precum și pe dr. Dragoș Ursu, istoric și cercetător la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia.
Atmosfera comemorativă a fost completată printr-un recital de poezii scrise de martirii neamului din închisorile comuniste, în interpretarea actriței Elena Ivanca, de la Teatrul Național din Cluj-Napoca, precum și prin recitalul mezzosopranei Elisabeta Kadelnik, acompaniată la pian de Larisa Pentea, de la Opera Națională Română din Cluj-Napoca, care a interpretat lucrări de Giulio Caccini, Georg Friedrich Hӓndel, César Franck și Gioachino Rossini.
Evenimentul, încadrat în seria de manifestări dedicate Centenarului învățământului teologic ortodox universitar clujean (1924-2024), a fost organizat de Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, în parteneriat cu Universitatea „Babeș-Bolyai”, Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, Teatrul Național și Opera Națională din Cluj-Napoca și Fundația „Mitropolitul Bartolomeu”.
Scurt istoric
Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca îşi are începuturile în anul 1924, prin înfiinţarea Institutului Teologic Ortodox din Cluj-Napoca, de către vrednicul de pomenire Episcopul Nicolae Ivan.
După o istorie frământată, în care activitatea institutului a fost chiar sistată (între 1952-1990), potrivit protocoalelor încheiate între Ministerul Învăţământului şi Patriarhia Română, începând din anul universitar 1992-1993, Institutul Teologic din Cluj, reînființat în 1990, a fost integrat în Universitatea Babeş-Bolyai, primind numele de Facultatea de Teologie Ortodoxă Cluj-Napoca.
Din luna decembrie a anului 2013, Facultatea de Teologie Ortodoxă își desfășoară activitatea în Campusul Universitar „Nicolae Ivan”, situat pe strada Episcop Nicolae Ivan, în cartierul Mărăști.
Piatra de temelie a Campusului a fost pusă pe 23 mai 2011. Clădirea noului sediu al Facultăţii de Teologie Ortodoxă este la ora actuală cea mai modernă din ţară, cu săli de curs, bibliotecă, capelă, laboratoare de restaurare și pictură, amfiteatre, o aulă modernă, cu peste 350 de locuri, și birouri pentru corpul profesoral.
Campusul este ridicat pe un teren de circa 5.000 de metri pătraţi oferit de Primăria Cluj-Napoca şi Consiliul Local Cluj-Napoca în memoria Episcopului Nicolae Ivan, ctitorul Eparhiei reînființate a Clujului şi al primei Academii Teologice Ortodoxe. Alături de noul sediu al Facultăţii de Teologie este construit un cămin pentru studenţi, cu o capacitate de 100 de locuri, inaugurat în anul 2016. În viitorul apropiat urmează a se construi un al doilea cămin.
Construcția întregului edificiu universitar a fost realizată prin implicarea directă și jertfelnică a Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei.
În prezent, Facultatea oferă 4 specializări la nivel licență: Teologie Pastorală, Teologie Didactică, Teologie Asistență Socială și Artă sacră; 6 specializări la nivel master: Bioetica – Morală, Etică şi Deontologie, Consiliere Pastorală şi Asistenţă Psihosocială, Istoria religiilor – Geopolitica religiilor monoteiste (creștinism, iudaism, islam), Doctrină, Hermeneutică şi Istorie Bisericească, Pastoraţie şi viaţă liturgică, Artă Sacră – conservarea, restaurarea şi crearea bunurilor cultural; 11 specializări la nivel doctorat: Spiritualitate Ortodoxă, Muzică bisericească și Ritual, Teologia Vechiului Testament, cu elemente de arheologie biblică și limbă ebraică, Studiul biblic și exegetic al Noului Testament, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, cu noțiuni de paleografie, Misiologie și Ecumenism, Istorie Bisericească Universală, Morală Creștină, Teologie Pastorală și Drept Canonic Ortodox și Teologie Fundamentală (Apologetică).
Scurtă biografie
Liviu Galaction Munteanu – preot și profesor mărturisitor
S-a născut la data de 16 mai 1898, într-o familie de învăţători, fiind originar din localitatea Cristian, judeţul Braşov. S-a format ca teolog la Liceul „Andrei Şaguna“ din Braşov şi la Institutul teologic-pedagogic din Sibiu, apoi la Facultatea de Teologie din Cernăuţi, unde a obţinut şi doctoratul. La 17 februarie 1927 a fost hirotonit preot, de Episcopul Nicolae Ivan, care l-a numit profesor la Academia Teologică din Cluj, ajungând astfel titularul cursului de Noul Testament, duhovnic, apoi chiar rector al acestei instituţii. În anul 1958 a fost numit vicar administrativ, de Arhiepiscopul Teofil Herineanu, care avea un proiect de relansare a catehizării în Eparhia Clujului. Astfel, părintele Liviu a întocmit o programă pentru catehizarea copiilor şi adulţilor, fapt care l-a adus în atenția Securității. A fost anchetat, iar în 1959 condamnat la opt ani de închisoare pentru „uneltire contra ordinii sociale”. A fost închis în penitenciarele Aiud şi Gherla. A murit în 8 martie 1961, la închisoarea Aiud, ca urmare a tratamentului inuman la care a fost supus de regimul comunist.
În ședința de lucru din 25 februarie 2021, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis începerea demersurilor de canonizare a unor mărturisitori și mari duhovnici misionari români persecutați sau martirizați de regimul comunist, printre care se află și părintele Liviu Galaction Munteanu, propus pentru canonizare. Aceștia vor fi canonizați în anul 2025, cu prilejul împlinirii a 140 de ani de autocefalie a Bisericii Ortodoxe Române (1885) și a 100 de ani de la înființarea Patriarhiei Române (1925).
Argumentele locale pentru canonizarea „profesorului martir” au fost aprobate în cadrul unei ședințe de lucru a ierarhilor din Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului, în ianuarie 2021. De asemenea, în data de 20 iunie 2022, în ședința de lucru a Sinodului Mitropoliei Clujului, au fost discutate și analizate aspecte legate de proiectele de texte liturgice întocmite în vederea canonizării părintelui Liviu Galaction Munteanu.
Mai multe fotografii AICI
Text și foto: Darius Echim / Mitropolia Clujului
