Smerenia, ca temelie a vieții duhovnicești și început al perioadei Triodului, a fost tema centrală a cuvântului de învățătură rostit de Samuel Bistrițeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, în Duminica a 33-a după Rusalii (a Vameșului și a Fariseului), la Paraclisul Sfântul Vasile cel Mare și Sfântul Mucenic Iulian din Tars, din cadrul Centrului pentru vârstnici din localitatea Popești, județul Cluj.
Ierarhul a subliniat că această perioadă liturgică este un timp al așezării corecte a vieții lăuntrice, asemenea unei construcții care are nevoie de o temelie solidă.
„Triodul este ca o zidire. Dacă nu punem de la început o temelie bună, toată construcția se poate fisura. Iar temelia pe care ne-o pune în față Evanghelia este aceasta: să nu fim asemenea fariseului, ci asemenea vameșului smerit”, a arătat Preasfinția Sa.
O concluzie esențială desprinsă din pilda evanghelică a fost aceea că adevărata nevoință începe cu renunțarea la judecarea aproapelui, iar aceasta presupune un efort conștient și o lucrare lăuntrică susținută.
„A nu-i judeca pe ceilalți cere o mare străduință, dar tocmai aceasta este esența ascezei noastre din Postul Mare. Domnul ne-a spus limpede: vom fi judecați cu aceeași măsură cu care îi judecăm pe ceilalți”, a subliniat ierarhul.
În continuare, Preasfințitul Părinte Samuel Bistrițeanul a arătat că smerenia nu este o simplă atitudine exterioară, ci o stare lăuntrică profundă, care se manifestă prin mai multe calități esențiale ale vieții creștine. Ierarhul a explicat că, în primul rând, smerenia înseamnă realism duhovnicesc, adică asumarea adevărului despre sine înaintea lui Dumnezeu, fără autoiluzionare sau autosuficiență.
„Smerenia este realism duhovnicesc: să ne vedem așa cum suntem cu adevărat și să ne întrebăm sincer cum ne vede Dumnezeu. A fi smerit nu înseamnă a nega darurile primite, ci a recunoaște că ele sunt daruri de la Dumnezeu”, a subliniat Preasfinția Sa.
O a doua calitate a smereniei este rugăciunea, care se naște firesc din conștiința propriilor neputințe și limite.
„Atunci când ne recunoaștem păcătoșenia și lipsurile, nu ne mai arătăm suficienți, ci spunem: «Doamne, iartă-mă și ajută-mă». Din smerenie se naște rugăciunea adevărată”, a arătat ierarhul.
Totodată, Preasfințitul Părinte Samuel a arătat că smerenia se dobândește prin ascultare, în relațiile concrete ale vieții – în Biserică, în familie și în comunitate –, ca renunțare la impunerea propriei voințe.
„Ascultarea ne învață să nu ne impunem voia, să analizăm cu atenție dacă nu cumva celălalt are dreptate și să renunțăm la gusturile și preferințele noastre atunci când este nevoie”, a explicat ierarhul.
O altă calitate fundamentală a smereniei este răbdarea, prin care omul primește cu pace cele îngăduite de Dumnezeu, fără revoltă și fără deznădejde.
„Dacă înțelegem că ceea ce ni se întâmplă este fie voia lui Dumnezeu, fie îngăduința Lui spre folosul nostru duhovnicesc, nu ne mai revoltăm, ci răbdăm, știind că Dumnezeu poate scoate bine chiar și din ceea ce pare rău”, a arătat Preasfinția Sa.
În cele din urmă, ierarhul a subliniat că smerenia se exprimă și prin bunăvoință, adică prin refuzul de a judeca, de a bănui sau de a critica cu răutate, alegând în schimb dorința sinceră de a-l ajuta pe celălalt să se îndrepte.
„Bunăvoința înseamnă a nu critica pentru a dărâma, ci pentru a zidi; a nu bănui intenții rele și a nu considera că noi suntem centrul universului. Smerenia este, în cele din urmă, renunțarea la egoism și intrarea în comuniune, pentru că Dumnezeu Însuși este smerenie și iubire”, a concluzionat ierarhul.
Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a fost oficiată de la ora 10:00, în sobor de clerici, din care au făcut parte pr. Dumitru Boca, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, pr. Dan Hognogi, protopopul de Cluj I, pr. Radu-Valeriu Bob, slujitorul paraclisului, precum și alți preoți invitați.
Răspunsurile liturgice au fost oferite de doamnele profesoare Maria Bob și Petronela Taloș, cadre didactice la Colegiul Ortodox „Mitropolitul Nicolae Colan” din Cluj-Napoca, împreună cu credincioșii prezenți.
După oficierea Sfintei Liturghii, Preasfințitul Părinte Samuel Bistrițeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, a participat la Simpozionul „Bucuria de a sluji”, aflat la cea de-a IV-a ediție, manifestare organizată în memoria preotesei Juliana Schmemann, soția părintelui Alexander Schmemann, unul dintre marii liturgiști ai secolului al XX-lea.
În cadrul simpozionului au fost prezentate aspecte din viața și scrierile preotesei Juliana Schmemann, care oferă o perspectivă relevantă asupra rolului femeii în Biserică, în general, și al preotesei, în special, precum și reflecții legate de viața de familie, iubire, bucurie, responsabilitate și slujire jertfelnică a aproapelui.
Tema centrală a ediției din acest an a fost frumusețea, iar intervențiile invitatelor au evidențiat rolul muzicii în viața Bisericii și a credincioșilor, importanța slujirii semenilor și valoarea dragostei creștine ca temelie a vieții personale și comunitare.
Au conferențiat prof. Petronela Taloș, cadru didactic la Colegiul Ortodox „Mitropolitul Nicolae Colan” din Cluj-Napoca, care a vorbit despre rolul cântării bisericești și importanța muzicii în formarea tinerilor, doamna Maria Petean, comisar în cadrul Poliției Municipiului Cluj-Napoca – Biroul de Investigații Criminale, care a oferit o mărturie emoționantă despre vocația profesiei de polițist trăită în duhul credinței creștine, precum și doamna Elena Ivanca, profesor la Facultatea de Teatru și actriță a Teatrului Național din Cluj-Napoca, care a vorbit despre rolul rugăciunii și al dragostei ca virtute creștină în viața personală și profesională.
Simpozionul a fost moderat de preoteasa prof. Maria Bob, cadru didactic la Colegiul Ortodox „Mitropolitul Nicolae Colan” din Cluj-Napoca.
La finalul manifestării, Preasfințitul Părinte Samuel Bistrițeanul a adresat participanților un cuvânt duhovnicesc, apreciind temele de actualitate abordate și subliniind importanța împletirii armonioase dintre datorie și bucurie în slujirea aproapelui și în mărturisirea credinței în viața de zi cu zi.
Text: Viorica Văscu și Marian Șomlea
Foto: Vasile Câlea
Mai multe poze AICI