Marți, 31 martie 2026, s-a desfășurat, în mediul online, cea de-a XXV-a ediție a Seminarului Internațional de Medicină și Teologie, cu tema principală „Dezbateri creștine în bioetica contemporană”, având ca motto versetul biblic: „Și a făcut Dumnezeu pe om după chipul Său; după chipul lui Dumnezeu l-a făcut; a făcut bărbat și femeie” (Facerea 1, 27). Evenimentul a reunit ierarhi, profesori, medici, teologi și cercetători din țară și din străinătate, într-o serie de dezbateri științifice și teologice dedicate bioeticii contemporane și provocărilor actuale din domeniul sănătății trupești și sufletești.
Lucrările seminarului au debutat la ora 9:00, pe site-ul Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, prin intermediul platformei „Zoom Meetings”, cu participarea online a Înaltpreasfințitului Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a Preasfințitului Părinte Samuel Bistrițeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, a academicianului Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, a arhimandritului prof. univ. dr. Teofil Tia, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, precum și a zeci de cadre universitare, clerici, medici, psihologi, studenți și invitați speciali.
În deschiderea manifestării, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei a rostit o rugăciune de binecuvântare, a susținut un cuvânt de învățătură și i-a felicitat pe cei implicați în organizare pentru inițiativă, perseverență și alegerea unei teme de actualitate, în frunte cu prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta, inițiatorul și coordonatorul manifestării. În cadrul cuvântului de învățătură, ierarhul a subliniat faptul că Sfânta Scriptură oferă răspunsuri la toate problemele fundamentale ale omului, iar în contextul acestei manifestări, tot ea ne oferă lumină și îndrumare pentru temele abordate.
Pornind de la îndemnul Mântuitorului Iisus Hristos: „Pocăiți-vă, căci s-a apropiat împărăția cerurilor” (Matei 4, 17), ierarhul a evidențiat rolul și importanța pocăinței în vindecarea trupului și a sufletului, arătând că Doctorul cel Mare al trupurilor și al sufletelor noastre este Însuși Mântuitorul Iisus Hristos. Acest adevăr este subliniat și în Evanghelia după Matei, unde se spune că „a străbătut Iisus toată Galileea, învățând în sinagogile lor și propovăduind Evanghelia împărăției și tămăduind toată boala și toată neputința în popor” (Matei 4, 23).
„Cuvântul pocăință vine de la termenul slavon pokajanije și înseamnă părere de rău pentru păcatele și răutățile săvârșite. Grecii folosesc însă un cuvânt mai cuprinzător – metanoia – care înseamnă schimbarea felului de a trăi, de a gândi, de a vorbi și de a acționa. Iar dacă este vorba de bioetică, cum să nu ne preocupe schimbarea vieții, atât din punct de vedere spiritual, cât și al sănătății fizice? (…) Să ne ajute Dumnezeu să intrăm în comuniune prin aceste dezbateri și să facem lucruri bune pentru noi, pentru toți cei dragi și pentru aproapele care are nevoie de ajutorul nostru”, a concluzionat Înaltpreasfinția Sa.
Președintele Academiei Române, academicianul Ioan-Aurel Pop, a rostit o alocuțiune în care a subliniat relevanța și actualitatea seminarului, considerându-l un eveniment semnificativ pentru dezbaterile contemporane din societatea noastră. În intervenția sa, pornind de la faptul că anul acesta se împlinesc 108 ani de la Unirea Basarabiei cu România, 160 de ani de la întemeierea Academiei Române, iar Mitropolia Clujului aniversează 20 de ani de la (re)înființare, acesta a vorbit despre contextul istoric care a făcut posibile aceste momente, făcând trimitere la importanța amintirii ca formă de vindecare și continuitate.
„Avem o mulțime de evenimente bune pentru vindecarea sufletului. Este bine să ne gândim la ele. Domnul profesor Mircea Gelu Buta ne îndeamnă, prin aceste acțiuni de bioetică, de amintire și de reflecție, la o vindecare a noastră, a tuturor, prin istorie și memorie. Vindecarea prin amintiri este o cale valoroasă și este bine să o cultivăm fiecare. Oamenii fără amintiri nu mai trăiesc cu adevărat printre oameni. Să ne cultivăm amintirile individuale și amintirile colective ale acestui popor român”, a transmis acad. Ioan-Aurel Pop.
În prima parte a simpozionului, participanții au dezbătut probleme centrate pe tema „Speranța omului pentru sănătatea sufletului și a trupului”. Dintre aceștia, Preasfințitul Părinte Samuel Bistrițeanul a susținut un referat pe tema „Patimile-lanțuri nevăzute. Cum ne eliberăm de patimi?”; prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae (Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” Iași) a prezentat o lucrare intitulată „Dilemă a tehnologiilor emergente: Cyborg-om sau mașina?”; pr. prof. univ. Ioan Chirilă (Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca) a conferențiat pe tema „Bioetica creștină în saeculum”; iar conf. univ. dr. Dan Eniu și dr. Vlad Eniu (Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca) au prezentat o lucrare cu tema „Cancerul-boala secolului nostru. Cauze, prevenții, implicații sociale, psihologice și sufletești”.
Lucrările seminarului, inițiate și coordonate pentru al 25-lea an consecutiv de prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta, medic, om de cultură bistrițean și reputat profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, au continuat apoi pe șase secțiuni: (1) „Implicațiile bioetice în deciziile medicale”, (2) „Psihologie și Sociologie”, (3) „Terapia medico-spirituală”, (4) „Decizii bioetice în practica medicală”, (5) „Anul omagial și comemorativ al Patriarhiei Ortodoxe Române” și (6) „Artă sacră”.
„Progresele rapide din domeniul biomedicinei și al tehnologiilor vieții au generat, în ultimele decenii, provocări etice fără precedent. Probleme precum avortul, eutanasia, reproducerea asistată sau ingineria genetică au determinat dezbateri interdisciplinare. În acest context, bioetica creștină reprezintă o contribuție distinctă și semnificativă la dezbaterea contemporană, oferind un cadru moral fundamentat medical, teologic și antropologic. Scopul acestui seminar este de a analiza principalele coordonate ale dezbaterii creștine în bioetica contemporană, evidențiind principiile sale de bază, temele centrale și raportarea critică la bioetica seculară”, a spus inițiatorul și coordonatorul Seminarului de Medicină și Teologie.
De asemenea, prof. dr. Mircea Gelu Buta a mărturisit faptul că „o provocare majoră pentru bioetica creștină rămâne capacitatea de a-și exprima argumentele într-un limbaj accesibil și rațional, care să poată fi înțeles și evaluat dincolo de cadrul confesional. Dezbaterea creștină în bioetica contemporană reprezintă o contribuție esențială la reflecția morală asupra vieții umane. Prin accentul pus pe demnitatea persoanei, sacralitatea vieții și responsabilitatea față de cel vulnerabil, bioetica creștină oferă un cadru etic coerent, capabil să dialogheze critic cu provocările aduse de progresul biomedical. Într-o societate pluralistă, această perspectivă rămâne relevantă nu doar ca expresie a credinței, ci și ca apel la o etică a limitei și a responsabilității”.
Evenimentul științific s-a bucurat de participarea unui număr mare de cadre didactice universitare, clerici, cercetători, cadre medicale și alți invitați, printre care s-au numărat: pr. prof. dr. Ștefan Iloaie (Cluj-Napoca), prof. dr. Dana Baran (Iași), prof. dr. Sebastian Moldovan (Sibiu), protos. dr. Maxim Morariu (Canada), conf. dr. Hedy M-Kiss (Timișoara), dr. Mircea Leabu (București), dr. Domenico Benoci (Roma, Italia) și alții. Lista completă și temele abordate AICI
Lucrările prezentate vor fi publicate în volumul „Medicii și Biserica” – Ediția a XXV-a.
Manifestarea științifică a fost organizată de Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, în colaborare cu Arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, Asociația Culturală Ortodoxă „Nicolae Ivan”, Asociația Medicilor Bistrița-Năsăud, Centrul de Bioetică UBB Cluj-Napoca, Societatea Română de Bioetică, Societatea Română de Istoria Medicinii și Societatea Națională de Inginerie Medicală și Tehnologie Biologică.
Autor: Darius Echim / Mitropolia Clujului
Sursa foto: captură „Zoom meetings”