În Duminica a 16-a după Rusalii (Pilda talanţilor), 11 februarie 2024, Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, a binecuvântat obștea monahală a Mănăstirii „Mihai Vodă” de la Turda, județul Cluj.
Cu acest prilej, de la ora 10:00, în biserica mănăstirii, Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul a oficiat Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor restrâns de clerici.
Din soborul slujitor au făcut parte: secretarul de cabinet al ierarhului – arhidiaconul Sergiu-Iustin Pop, duhovnicii mănăstirii: arhimandritul Ilie Hanuschi și ieromonahul Efrem Crișan, preotul Dan Lionte-Maluș de la Parohia Ortodoxă Turda Capelă II și ierodiaconul Ioan Flore de la Mănăstirea Piatra Fântânele.
După citirea pericopei evanghelice, Părintele Episcop-vicar Benedict a rostit un cuvânt de învățătură pe tema „Încredere în Dumnezeu, încredere în sine”.
Răspunsurile liturgice au fost date de grupul psaltic „Anastasios”.
La finalul slujbei, părintele duhovnic Efrem Crișan a mulțumit ierarhului pentru prezență și i-a oferit o icoană cu Maica Domnului, realizată în atelierul de pictură al mănăstirii. De asemenea, cu anticipație, în numele obștii monahale, acesta i-a transmis Preasfinției Sale un mesaj de felicitare, cu prilejul zilei de naștere, care va avea loc peste două zile, la data de 13 februarie.
Scurt istoric
Mănăstirea „Mihai Vodă” de la Turda, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, a fost înființată în anul 2002, după ce în luna august 2001, la ceremonia de comemorare a 400 de ani de la moartea voievodului Mihai Viteazul, la Turda, vrednicul de pomenire Mitropolitul Bartolomeu Anania a anunţat intenţia ca locul martiriului să nu fie marcat doar de un simplu monument, ci de o mănăstire, în care să fie aduse neîncetat rugăciuni şi slujbe „pentru pomenirea marelui voievod şi a tuturor celor care, de-a lungul veacurilor, şi-au dat prinosul de jertfă pentru libertatea, demnitatea şi unitatea poporului român”.
Locul de lângă Turda a fost marcat ca loc al jertfei voievodului Mihai Viteazul încă din perioada interbelică, când, în anul 1923, la iniţiativa Societăţii Femeilor Ortodoxe din Turda, a fost înălţată o troiţă din lemn pe locul asasinatului, iar mai târziu, în anul 1977, în locul troiţei de tradiţie românească a fost ridicat un impozant monument. După Revoluţie, s-a înfiripat o nouă tradiţie prin care, anual, pe data 19 august, pe platoul din vecinătatea Turzii se oficiază Sfânta Liturghie şi o slujbă de pomenire, perpetuându-se nu doar istoric, ci şi liturgic memoria eroului naţional. După deschiderea mănăstirii, pe locul martiriului, accentul pus pe solemnitatea unei comemorări civile s-a mutat spre o comemorare liturgică, prin rugăciuni neîncetate aduse pentru memoria și jertfa marelui Mihai.
Aşezământul monahal este o copie arhitecturală a vechii Mănăstiri „Mihai Vodă” din Bucureşti, ctitorie a banului Mihai din 1591, dar mutilată de regimul comunist. Biserica mănăstirii a fost sfințită la data de 19 august 2018, de 9 ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, în frunte cu Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei. Momentul sfințirii a fost înscris de Arhiepiscopia Clujului pe agenda evenimentelor care au marcat simbolic Jubileul celor 100 de ani de la Marea Unire din 1 decembrie 1918. În mod simbolic, „prin cele două ctitorii, de la Bucureşti şi Turda, se regăsesc unite în chip tainic Ţara Românească, Transilvania şi, astfel toate provinciile româneşti, peste care a domnit cândva voievodul Mihai, întâiul întregitor de ţară”.
Complexul monahal de la Turda cuprinde biserica mănăstirii, corpurile de chilii cu paraclis, fiind înconjurat de un zid de incintă, cu clopotniţă la poartă. Biserica mănăstirii este împodobită cu pictură în tehnica frescă, fiind realizată de pictorul bisericesc Sorin Efros.
În prezent, obştea numără 12 viețuitoare, stareţă fiind stravrofora Andreea Zdrobău, iar duhovnici arhimandritul Ilie Hanuschi și ieromonahul Efrem Crișan.
Mai multe fotografii AICI
Autor: Darius Echim / Mitropolia Clujului
Foto credit: Ionuț Chifa / Mitropolia Clujului
