Mihai Viteazul a fost comemorat vineri, 9 august 2013, la Mănăstirea Mihai Vodă din Turda. Evenimentul a avut loc la împlinirea a 412 ani de la trecerea la cele veșnice a voievodului și la aniversarea a 16 ani de la începerea demersurilor pentru construirea mănăstirii ce-i poartă numele. La această sărbătoare a fost prezent ÎPS Arhiepiscop și Mitropolit Andrei, al Clujului, Maramureșului și Sălajului, care a oficiat de la ora 9 30 pe altarul de vară a mănăstirii, Sfânta Liturghie. Ierarhul a fost înconjurat de un sobor de peste 40 de preoți din care au făcut parte exarhul Mănăstirilor din Arhiepiscopia Clujului, Arhimandritul Dumitru Cobzaru și protopopul de Turda, pr. Daniel Crișan. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de corala „Teofilos” a preoților turdeni, dirijată de preotul Sebastian Zăhan și Corala “Maria” din Sebeș, Alba, condusă de Mihai Popa.
Slujba a fost urmată de un parastas pentru domnitorul Mihai Viteazul, ocrotitorul așezământului monahal de la Turda, oficiat la mormântul voievodului, aflat în apropierea mănăstirii. Cu acest prilej Mitropolitul Clujului a sfințit și crucea ce a fost așezată pe monumentul ridicat în memoria domnitorului Mihai Viteazul. În cadrul cuvântului de învățătură Mitropolitul Andrei al Clujului a evidențiat virtuțile marelui voievod Mihai Viteazul. Programul comemorativ de la Mănăstirea Mihai Vodă de la Turda a continuat cu prezentarea unei scenete istorice și depunerea de coroane de flori din partea oficialităților la monumentul închinat marelui voievod. Manifestările s-au încheiat cu parada organizată de Garnizoana Militară din Turda.
Mănăstirea “Mihai Vodă” este construită pe locul unde a fost asasinat, în anul 1601, primul unificator al celor trei ţări româneşti. Ea a fost destinată săvârşirii de slujbe şi rugăciuni neîncetate pentru pomenirea marelui voievod. Aşezământul monahal este o copie arhitecturală şi reprezintă o restaurare a demnităţii vechii mănăstiri „Mihai Vodă” din Bucureşti.
Mihai Viteazul s-a născut în anul 1558, la Drăgoeşti și a trecut la cele veșnice în 9 august 1601, în Câmpia Turzii. A fost ban de Mehedinţi, stolnic domnesc şi ban al Craiovei, apoi domnitor al Ţării Româneşti. Pentru o scurtă perioadă, în 1600, a devenit conducător de facto al tuturor celor trei ţări, care formează România de astăzi: Ţara Românească, Transilvania şi Moldova. Capul voievodului Mihai Viteazul se păstrează până în zilele noastre la Mănăstirea Dealu de lângă Târgoviște.
