Conferințele de toamnă din Arhiepiscopia Clujului au debutat astazi, 2 octombrie 2014, cu întâlnirile clericilor din protopopiatele Năsăud și Turda. Ședințele s-au desfășurat la sediile celor două protopopiate, iar subiectul pe care preoții au discutat a fost „Martiriul Sfinților Brâncoveni”. Tema este aleasă de Patriarhia Română și general valabilă pentru conferințele de toamnă din întreaga Patriarhie.
Conferința de toamnă de la Năsăud, prezidată de Mitropolitul Andrei
La sediul protopopiatului Năsăud, preoții s-au întâlnit în această dimineață la ora 10:00. Conferința de toamnă a debutat cu un Te Deum săvârșit în Biserica „Sf. Nicolae” a parohiei Năsăud I. În deschidere, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei a subliniat faptul că Sfinții Brâncoveni au împlinit întru totul Cuvântul Mântuitorului, de a-L mărturisi în fața oamenilor: „Vom medita la jertfa mare pe care au făcut-o ei pentru credință, pentru neam. Cuvântul Mântuitorului l-au respectat întru totul. Constantin Brâncoveanul și fiii săi L-au mărturisit până în capăt pe Mântuitorul Iisus Hristos. Este frumos a teologhisi despre ei, a le aduce laudă, dar când te gândești la situația în care au fost puși, îți dai seama că au făcut un lucru foarte foarte mare”.
La finalul conferinței, consilierul bisericesc al Arhiepiscopiei Clujului, părintele Cristian Baciu le-a adus la cunoștința preoților năsăudeni, informații de ordin administrativ, de la nivelul Eparhiei Clujului.
Preoții din protopopiatul Turda, participanți la conferința de toamnă
Și la sediul protopopiatului Turda, preoții s-au reunit joi, 2 octombrie, în cadrul conferinței de toamnă. Pe tema martiriului Sfinților Brâncoveni, le-a vorbit celor prezenți, părintele Viorel Feșnic din parohia Boian. Prelegerea a fost urmată de un dialog între participanți. Conferința de la Turda s-a desfășurat în prezența vicarului eparhial al Arhiepiscopiei Clujului, părintelui Iustin Tira.
Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni, în Patriarhia Română
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca anul 2014 să poarte numele „Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni”, la împlinirea a trei secole de la martiriul lui Constantin Brâncoveanu şi a celor patru fii ai săi, subliniind faptul că atât personalitatea voievodului, cât şi epoca pe care a inaugurat-o în istoria şi spiritualitatea românească au stat sub semnul excepţiei. Tema este un bun prilej de reflecţie asupra vieţii şi destinului domnitorului Constantin Brâncoveanu, care s-a definit pe sine ca un adevărat creator de cultură şi ctitor de lăcaşuri sfinte, care a inaugurat una din epocile cele mai efervescente pe plan cultural şi spiritual, ca un domn al păcii, care şi-a înnobilat viaţa cu aura sfinţeniei şi a martiriului pentru credinţa creştină.
De asemenea, în abordarea temei nu vor fi ocolite subiectele de mare importanţă cum sunt: profilul conducătorului înnobilat de credinţă, moralitate şi devotament faţă de neam; cultura ca instrument de întărire a statului şi a Bisericii, sfârşitul exemplar, demnitatea şi mărturisirea credinţei creştine chiar cu preţul vieţii.
