Mii de credincioși au participat luni, 8 septembrie 2014, de praznicul Nașterii Maicii Domnului, la hramul Mănăstirii Piatra Fântânele din județul Bistrița-Năsăud.
Ardealul și Bucovina, unite prin rugăciune
Oameni veniți din Ardeal și din părțile Bucovinei au participat la Sfânta Liturghie, oficiată de Arhiepiscopul şi Mitropolitul Clujului, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, pe altarul de vară din preajma mănăstirii. Ierarhul a fost înconjurat de un sobor de peste 30 de preoți și diaconi, din care au făcut parte exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Clujului, Arhimandritul Dumitru Cobzaru și părinții protopopi de Năsăud și Bistrița, PC Ioan Dâmbu și PC Alexandru Vidican. De asemenea, au fost prezenți la sărbătoarea hramului stareți și starețe din toată Eparhia, autorități locale și județene, precum și delegații din țară și străinătate, venite să ia parte la manifestările prilejuite de aniversarea a 20 de ani de la înființarea Societății Femeilor Ortodoxe din Cluj.
Prin Preasfânta Fecioară Maria a venit mântuirea în lume
În cadrul Sfintei Liturghii ÎPS Mitropolit Andrei l-a hirotonit întru diacon pe candidatul la preoție Ciprian Văidăhăzan, cel care a fost desemnat preot la Parohia ortodoxă Dumbrăvița, Protopopiatul Beclean, iar pe diaconul Vasile Bandrabulă l-a hirotonit întru preot pentru parohia nou înțiințată Gilău III, Protopopiatul Cluj I. În cuvântul de învățătură Mitropolitul Clujului a vorbit despre Nașterea Maicii Domnului în Sfânta Scriptură și în Sfânta Tradiție, explicând că prin Preasfânta Fecioară Maria a venit mântuirea pentru întreaga omenire.
„Nașterea Maicii Domnului aduce bucurie la toată lumea, pentru că ea l-a întrupat pe Hristos, cel ce a dezlegat blestemul cel vechi. Adam pierduse raiul, el devenise muritor din cauza păcatului. Sfântul Pavel zice în epistola către Romani în capitolul 5 versetul 12: «Printr-un om a intrat păcatul în lume și prin păcat moartea, așa și moartea a trecut la toți oamenii , prin acela unu în care toți au păcătuit». Deci din Născătoarea de Dumnezeu se naște Hristos, care a dezlegat acest blestem, de la început, care se abătuse peste omenire din cauza păcatului lui Adam, și mai mult a stricat moartea și ne-a dăruit nouă viață veșnică”.
Programul liturgic prilejuit de hramul mănăstirii a debutat din ajun, de la ora 19, cu oficierea slujbei Privegherii de exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Clujului, Arhimandritul Dumitru Cobzaru, alături de un sobor de preoți. La finalul Sfintei Liturghii, din ziua praznicului, mulțime de credincioși, printre care și copii, s-au împărtășit cu Sfintele Taine, iar la cei mici și la tineri Mitropolitul le-a împărțit iconițe și cărți de rugăciuni.
Sătenii de pe Valea Bârgăului, printre inițiatorii Mănăstirii Piatra Fântânele
Ideea de ridicare a unui locaş monahal în Pasul Tihuţa, la poalele Munţilor Bârgăului, este veche, fapt dovedit de apelul Regimentului 2 de Graniţă Năsăudean adresat populaţiei de pe Valea Someşului de a se aşeza pe aceste locuri, cu promisiunea că, celor ce vor accepta mutarea, li se va ridica o biserică şi li se va oferi pământ şi pădure.
Mult mai târziu, ideea a fost preluată de ţăranul Vasile Lăzurcă din Bistriţa Bârgăului care, împreună cu preotul Constantin Flămând, profesor de religie în Bistriţa, şi cu locuitorii satelor de pe Valea Bârgaielor, au reuşit la început de secol XX, după Unirea cea Mare să obţină, prin Protopopiatul Bistriţa, încuviinţarea Episcopiei Clujului de ridicare a unei mănăstiri.
Începutul vieții monahale la Piatra Fântânele
Începutul vieţii monahale la Piatra Fântânele poate fi considerată data de 21 iunie 1928, când vrednicul de pomenire Episcopul Nicolae Ivan al Clujului a semnat actul prin care se hotărăşte aducerea aici a unui monah. O delegaţie de ţărani a poposit în mai multe mănăstiri din Bucovina şi Moldova în căutare de călugări, oprindu-se apoi la Mănăstirea Durău, unde stareţul le-a împlinit dorinţa şi le-a recomandat din soborul mănăstirii, pe tânărul Vasile Luncan.
Acţiunea de construire a Mănăstirii Piatra Fântânele a început în luna septembrie a anului 1928, când Vasile Luncan a primit binecuvântarea Episcopului Nicolae Ivan de a se aşeza aici. În luna mai 1929, biserica cu hramul „Naşterea Maicii Domnului” a fost terminată, iar la 8 noiembrie în acelaşi an a fost sfinţită.
Dictatul de la Viena din 1940 a făcut ca mănăstirea să rămână, cu destule riscuri, în teritoriul cedat, dar stareţul nu a încetat slujirea în ea. Mănăstirea a primit vizita noului episcop, Nicolae Colan, în septembrie 1948, când, pentru vrednicia sa, stareţul Vasile Luncan a fost hirotesit protosinghel.
Construită din lemn pe temelie de piatră, biserica păstrează stilul bizantin, iar iconostasul ei a fost sculptat în lemn, între anii 1933 şi 1937, de elevii Şcolii de Arte şi Meserii din Prundu Bârgăului, icoanele au fost pictate, în anii 1939 şi 1940, de profesorul Emil Mihon.
Prin grija stareţului, locaş
ul de rugăciune a fost înzestrat cu numeroase obiecte de cult de o deosebită valoare. Printre ele se numără icoana Maicii Domnului cu Pruncul, pictată în 1914, ce a fost adusă de la Mănăstirea românească Prodromu, din Muntele Athos, un candelabru din lemn de frasin, ce a fost donat în anul 1928 de familia Todasca din Coşna, opt icoane pe pânză, donate de studentul Andrei Pavel, conform dorinţei tatălui adoptiv, tenorul Constantin Pavel, întemeietorul Operei Române din Cluj, și nu în ultimul rând icoana pe pânză a Pantocratorului şi icoanele celor patru Evanghelişti, donate de pictorul Alexandru Cristea.
Mănăstirea Piatra Fântânele, închisă de regimul comunist
Odată cu instalarea regimului comunist, mănăstirea de la Piatra Fântânele a avut aceeași soartă ca multe alte mănăstiri din țară. A fost desființată în anii ’60 și transformată în parohie a satului, pentru familiile credincioșilor care s-au adunat de-a lungul timpului la poalele mănăstirii, formând satul cu acelaşi nume. Protosinghelul Vasile Luncan, starețul mănăstirii, a rămas în continuare şi a slujit ca preot paroh, având în administrația sa și două filii: Ciosa și Dornișoara.
După trecerea la cele veșnice a părintelui Vasile Luncan în anul 1969, la altarul mănăstirii vor sluji și alți preoți, dintre care amintim pe părintele Dometie Manolache, părintele Adrian Făgețanu în perioada 1970-1973 și protosinghelul Iustinian Petrinca , care a slujit între anii 1973-1995.
În anii ’80, părintele Iustinian Petrinca, ajutat de credincioşi, a refăcut corpul de chilii, care cuprindea: cameră de oaspeți, sală de mese și un paraclis de iarnă cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”, sfințit în 1985 de Preasfințitul Justinian Chira, episcopul vicar al Arhiepiscopiei Clujului.
Așezământul monahal, reorganizat de Mitropolitul Bartolomeu
La iniţiativa vrednicului de pomenire Mitropolitul Bartolomeu, în anul 1995 mănăstirea a fost reorganizată, aici venind un grup de maici de la Mănăstirea Văratec. Astăzi obştea numără 23 de vieţuitoare, conduse de maica stareţă Stavrofora Pamfilia Solcan, alături de părintele duhovnic Protosinghelul Gavril Horţ, venit în anul 2000 de la Mănăstirea Nicula. În cadrul mănăstirii sunt amenajate ateliere de croitorie pentru veşminte preoţeşti, şi de pictură bisericească pe lemn, în vechea tradiţie bizantină.
La iniţiativa vrednicului de pomenire Mitropolitul Bartolomeu și cu ajutorul comunităţilor de pe Valea Bârgăului şi a multor instituţii, între care Organizaţiile de Tineret din Wurttemberg, Germania s-au încheiat lucrările de ridicare a unui nou complex monahal cu paraclis, chilii, ateliere şi arhondaric. Tot la îndemnul vrednicului de pomenire Mitropolitul Bartolomeu și cu finaţarea integrală a Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud a fost ridicată, pe un vârf stâncos din Pasul Tihuţa, în apropierea imediată a mănăstirii, o cruce monumentală, proiect al regretatului prof. univ. ing. Liviu Pop din Cluj-Napoca.
Cu susţinerea Înaltpreasfinţitului Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei, se desfăşoară în prezent lucrările de ridicare a unei biserici noi şi cele de împrejmuire a incintei mănăstirii cu zid de piatră.
