Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului marchează în perioada 2-3 noiembrie 2013 două evenimente importante din istoria Eparhiei și anume împlinirea a 525 de ani de la atestarea documentară a Mitropoliei de la Feleac și aniversarea a 80 de ani de la sfințirea Catedralei ortodoxe din centrul Clujului.
Simpozionul: Mitropolia de la Feleac, 525 de ani de la prima mențiune documentară
În debutul manifestării ÎPS Părinte Andrei a evidențiat importanța celor două momente din istoria Eparhiei Clujului celebrate în acest sfârșit de săptămână.
La inaugurarea simpozionului au luat cuvântul și președintele Academiei Române, Ionel Haiduc și prefectul județului Cluj, Gheorghe Vușcan. După acest moment a fost deschisă sesiunea de comunicări cu prezentarea susținută de Rectorului UBB, Acad. Ioan Aurel Pop despre Feleac în istoria Transilvaniei. Au mai susținut comunicări științifice Acad. Prof. Univ. Dr. Nicolae Edroiu care a vorbit despre Satul Feleac şi oraşul Cluj în secolele XIV-XV, Conf. Univ. Dr. Șerban Turcuș, care a prezentat trăsăturile definitorii ale monahismului transilvan în Evul Mediu, Pr. Prof. Univ. Dr. Alexandru Moraru, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, care a ilustrat istoria Eparhiei de la Catedrala Arhiepiscopală din Feleac, la Catedrala Mitropolitană din Cluj, Dr. Alexandru Șimon care a vorbit despre parcursul istoric de la Valahia la Dacia și Dr. Daniela Marcu Istrate care a prezentat contribuţiile la istoria românilor din Transilvania, ilustrând cu imagini ultimul şantier arheologic din biserica voievodală.
În cadrul simpozionul de la Cluj au fost prezentate și două volume despre Istoria Transilvaniei medievale. O primă carte editată de Academicianul Ioan Aurel Pop aduce în atenția publicului situația românilor în regatul medieval al Ungariei în secolele al XIII-lea și al XIV-lea (Ioan-Aurel Pop, De manibus Valachorum scismaticorum… Romanians and Power in the Mediaeval Kingdom of Hungary. The Thirteenth and Fourteenth Centuries (=Eastern and Central European Studies, IV) (Frankfurt am Main – Bern – Bruxelles – New York – Oxford – Warszawa – Wien, 2012). Cel de-al doilea volum, editat de Martyn Rady și Alexandru Șimon, aduce în prim plan legea și guvernul în moldova medieval, Transilvania și Valahia (Government and Law in Medieval Moldavia, Transylvania and Wallachia (=Studies in Russia and Eastern Europe, XI), editori Martyn Rady, Alexandru Șimon (London: University College London Press, 2013).
Aniversarea a 80 de ani de la sfințirea Catedralei Mitropolitane din Cluj-Napoca
Evenimentul face parte din seria de manifestări organizate de Mitropolia Clujului pentru a marca două momente importante din istoria Eparhiei. La începutul lunii noiembrie se împlinesc 525 de ani de la prima mențiune documentară a Mitropoliei de la Feleac și se aniversează 80 de ani de la sfințirea Catedralei ortodoxe din Cluj-Napoca. Așezată în centrul capitalei culturale a Transilvaniei, Catedrala arhiepiscopală a Vadului, Feleacului și Clujului a fost construită între anii 1923-1933, din inițiativa și cu contribuția specială a vrednicului de pomenire Episcopul Nicolae Ivan.
Astfel duminică 3 noiembrie 2013, când se împlinesc 80 de ani de la Sfințirea Catedralei din Cluj-Napoca, evenimentul va fi marcat în catedrala din centrul orașului printr-o slujbă solemnă. Sfânta Liturghie va fi săvârșită de ÎPS Părinte Andrei, Arhiepiscopul și Mitropolitul Clujului înconjurat de un sobor de ierarhi, preoți și diaconi. Din sobor vor face parte PS Vasile Someșanul, Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, Preasfinţitul Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, Preasfințitul Gurie al Devei și Hunedoarei, Preasfințitul Episcop Macarie al Europei de Nord, Preasfințitul Andrei Făgărășanul, Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Sibiului și Preasfințitul Visarion, Episcopul de Tulcea.
Un istoric al Episcopiei Vadului, Feleacului și Clujului
Vechile Eparhii de Vad şi Feleac, străvechi structuri bisericeşti ale actualei Eparhii a Clujului, au fost întemeiate în secolul al XV-lea. Din cauza condiţiilor istorice vitrege, cele două Eparhii au fost desfiinţate de către autorităţile maghiare calvine ale vremii. Dacă Episcopia de Vad şi-a încheiat existenţa în secolul al XVII-lea, mitropoliţii Transilvaniei, care şi-au avut primul sediu la Feleac (desfiinţat în sec. al XVI-lea), s-au mutat din loc în loc, tot din asemenea cauze, astfel că centrele lor au fost la Mânăstirea Prislop-Haţeg, Mânăstirea Geoagiu, lângă Mânăstirea Râmeţ, Lancrăm şi Alba Iulia, înainte de a ajunge
aici, biruitor, Mihai Viteazul. Pe o perioadă de câteva decenii, până în 1698, credincioşii ortodocşi transilvăneni au fost sub oblăduirea duhovnicească a mitropolitului ortodox de Alba Iulia. Prin unirea cu Roma a unei părţi a românilor din Transilvania a încetat, de fapt, existenţa ierarhiei superioare ortodoxe din aceste ţinuturi. Vreme de peste şase decenii, ortodocşii transilvăneni au fost obligaţi să fie fără ierarh, pentru probleme duhovniceşti trebuind să se adreseze vlădicilor din Ţara Românească şi Moldova. În urma numeroaselor demersuri către Curtea din Viena, abia în 1761 românii din Transilvania au obţinut dreptul de a avea un ierarh în fruntea lor, dar de data aceasta de neam sârb. În 1811 ajunge în fruntea Bisericii Ortodoxe din Transilvania un vlădică de neam român, în persoana lui Vasile Moga, care a păstorit până în anul 1846. În locul său a fost numit în 1846 ca vicar general, Arhim. Andrei Şaguna pentru ca din 1848 să fie ales şi hirotonit în rang de episcop. Încă din 1850 el a început demersurile pentru înălţarea Episcopiei ortodoxe din Sibiu la rang de Mitropolie, fapt întâmplat abia în anul 1864. Printre numeroasele sale idealuri a fost şi acela de a înfiinţa şi alte episcopii ortodoxe în Transilvania, pentru ca aceasta să fie condusă mai bine din punct de vedere spiritual. Se gândea ca noile episcopii să fie la Timişoara, Oradea şi Cluj, pe lângă cele existente la Arad şi Caransebeş. Datorită opoziţiei autorităţilor austriece şi maghiare de stat, idealul său n-a putut fi realizat. Dacă problema viitoarelor eparhii de Timişoara şi Oradea au fost mereu în atenţia urmaşilor lui Andrei Şaguna, precum şi a Sinodului arhidiecezan din Sibiu, cea a Episcopiei Clujului s-a pus abia din preajma anului 1900.
Actul care a impulsionat realizarea visului lui Andrei Şaguna de a se înfiinţa o episcopie la Cluj a fost Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918. Unul dintre cei mai activi clerici pentru înfiinţarea Episcopiei de la Cluj a fost Arhim. Nicolae Ivan. Prin eforturile sale precum şi prin cele ale deputaţilor eparhiali de la Sibiu originari din ţinuturile Clujului, s-a ajuns la înfiinţarea unui Consistoriu Eparhial la Cluj în 1919, în frunte cu Arhim. Nicolae Ivan. Membrii Consistoriului pomenit au făcut, după constituire, demersuri către autorităţile bisericeşti de la Sibiu precum şi către cele ale Statului din Bucureşti, pentru reînvierea vechilor Episcopii de Vad şi Feleac, cu sediul la Cluj. După îndeplinirea formalităţilor de reînfiinţare în 1921, a avut loc alegerea întâiului Episcop ortodox la Cluj, în persoana Arhim. Nicolae Ivan. I-au urmat în scaun: Episcopul Nicolae Colan (1936-1957), Arhiepiscopul Teofil Herineanu (1957-1992; din 1973 Arhiepiscop) IPS Arhiepiscop şi Mitropolit Bartolomeu Anania (1993-2011) și IPS Părinte Andrei (din 2011 și până în prezent ca Arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolit al Clujului, Maramureșului și Sălajului), precum şi Episcopii vicari Justinian Chira-Maramureşanul (1973-1990), PS Irineu Pop – Bistriţeanul (1990-2011) şi PS Vasile Someşanul (1998 – până astăzi).
