În ziua prăznuirii Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul, sâmbătă, 20 iulie 2024, Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, a slujit la Mănăstirea Băișoara, județul Cluj, cu ocazia hramului așezământului monahal.
De la ora 10:00, la Altarul de vară al mănăstirii, Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul a oficiat Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de clerici, în prezența oficialităților locale și a numeroși credincioși.
Din sobor au făcut parte: protopopul de Turda – preotul Alexandru Rus, starețul Mănăstirii Băișoara – arhimandritul Iacob Rus, pr. lect. univ. dr. Răzvan Perșa – cadru universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, secretarul de cabinet al ierarhului – arhidiaconul Sergiu-Iustin Pop, precum și alți preoți invitați.
După citirea pericopei evanghelice, Episcopul-vicar Benedict le-a adresat celor prezenți un cuvânt de învățătură despre pilda de viețuire a Sfântului Proroc Ilie, afirmând că este nevoie, în primul rând, să avem o credință adevărată, iar mai apoi să se vadă aceasta în trăirea vieții noastre cotidiene.
Răspunsurile liturgice au fost date de strana mănăstirii formată din studenți de la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca.
La finalul slujbei, părintele stareț Iacob Rus a mulțumit ierarhului și tuturor celor prezenți la hramul mănăstirii.
Scurt istoric
Mănăstirea „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul” – Băișoara, județul Cluj, a fost înființată în anul 1994 ca schit, iar după un an a primit statut de mănăstire. La început a fost ridicată o bisericuță provizorie de lemn, iar mai apoi casa monahală, corpul de chilii și anexele gospodărești.
Între anii 1997-2008 a fost edificată biserica de zid, cu hramul „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul”, în stil bizantin, după modelul bisericii Mănăstirii Sinaia, în plan triconic cu o turlă mare deasupra naosului și alte două turle deasupra pronaosului, proiectul aparţinând inginerului Mihail Tuşa. Pridvorul exterior, deschis, este susţinut de patru coloane înfrumuseţate cu capiteluri. Biserica a fost decorată în exterior cu ceramică italiană şi frize de ipsos, fiind acoperită cu tablă de cupru şi cruci de inox pe acoperiş şi turle.
După retragerea starețului Emanuel Scarlat, la 1 septembrie 2010, actualul stareț, arhimandritul Iacob Rus, a continuat lucrarea de ctitorire a așezământului monahal. Astfel, în anul 2012, s-a pus pavimentul din piatră de granit şi travertin pe soclu. În acelaşi an, masa sfântului altar a fost înlocuită cu una din piatră de marmură, având gravaţi sfinţii evanghelişti în piatră de granit negru. În august 2022, s-au aplicat lambriuri de granit şi au fost achiziţionate o uşă masivă din lemn de stejar şi mobilierul bisericesc, acestea fiind sculptate de către Viorel Mihiş din Maramureş. În perioada 2013-2022, biserica a fost pictată în tehnica frescă, de către pictorul bisericesc Gabriel-Ştefan Solomon, cadru universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca.
În Duminica după Înălțarea Sfintei Cruci, 18 septembrie 2022, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, și Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, au sfințit biserica așezământului monahal.
Mai multe fotografii AICI
Autor: Darius Echim / Mitropolia Clujului
Foto credit: Ionuț Chifa / Mitropolia Clujului
