Marți, 2 iulie 2024, zi în care este prăznuit Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a slujit la Mănăstirea „Ștefan Vodă” de la Vad, județul Cluj, cu prilejul hramului. În această zi s-au împlinit 520 ani de la trecerea Sfântului Ștefan cel Mare la Domnul și 32 de ani de când a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română.
Cu această ocazie, la Altarul de vară al mănăstirii, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei a oficiat Sfânta Liturghie, fiind înconjurat de un sobor de clerici.
Din sobor au făcut parte: consilierul eparhial pe probleme de misiune și protocol – arhidiaconul Claudiu Grama, protopopul de Gherla – preotul Iulian Paul Isip, starețul Mănăstirii Nicula – arhimandritul Nicolae Moldovan, starețul Mănăstirii Vad – protosinghelul Nicodim Pop, starețul Mănăstirii „Petru Rareș Vodă” din Ciceu-Corabia – protos. Teofan Timiș, starețul Mănăstirii Escu – protos. Dorotei Ilieșiu, duhovnicul Mănăstirii Cășiel – protos. Serafim Bădilă, duhovnicul Mănăstirii Strâmba – protos. Paisie Pașcu, precum și alți preoți invitați.
După citirea pericopei evanghelice, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Andrei a rostit un cuvânt de învățătură, intitulat „Verticalitatea Sfântului Ștefan cel Mare și slăbănogeala noastră”, în cadrul căruia a vorbit despre viața, activitatea și virtuțile Sfântului Ștefan cel Mare, un model pentru credincioșii de astăzi.
„Să ne uităm la Sfântul Ștefan cel Mare și să îi urmăm credința”, a îndemnat ierarhul.
La momentul rânduit din cadrul Liturghiei, ierarhul a hirotonit întru diacon pe teologul Ivan Mihai. Acesta urmează a fi hirotonit preot pe seama Parohiei Bădeni, Protopopiatul Turda.
Răspunsurile liturgice au fost date de corul maicilor de la Mănăstirea Piatra Fântânele. La chinonic, corul maicilor a interpretat balada „Când a fost să moară Ștefan”.
La finalul slujbei, părintele stareț Nicodim Pop a mulțumit ierarhului și tuturor celor prezenți la hramul mănăstirii.
Sfânta Liturghie a fost oficiată în prezența oficialităților locale, precum și a numeroși credincioși, printre care s-a aflat și academicianul Marius Porumb, membru titular al Academiei Române.
Toți copiii și tinerii prezenți la Liturghie au primit cărți duhovnicești din partea ierarhului.
Două mănăstiri din Arhiepiscopia Clujului sunt de obârșie ștefaniană
Sfântul Ștefan cel Mare, domn al Moldovei între anii 1457-1504, a ctitorit foarte multe biserici și mănăstiri pe care nu doar că le-a construit, ci le-a și dotat și împodobit cu cele necesare. Tradiția menționează 40 de ctitorii ștefaniene, însă atestate documentar există doar 30, printre care se numără și ctitoriile de la Feleac și Vad din județul Cluj. În anul 1992, Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat pe Ștefan cel Mare, stabilind ziua cinstirii sale pe 2 iulie.
- Mănăstirea Vad
Mănăstirea „Ștefan Vodă” de la Vad, ctitorie ștefaniană, a fost reactivată în toamna anului 2011, la inițiativa Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei. Cu această ocazie, mănăstirea a fost pusă sub patronajul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, primind un al doilea hram. Tot atunci, așezământul monahal a primit în administrare și biserica monument istoric din localitatea Vad, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, fiind transformată în biserică de mănăstire. În această localitate a existat o mănăstire încă din secolul al XV-lea, care a funcționat ca centru episcopal, de unde provine și denumirea actuală a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului.
În prezent, mănăstirea se află în proces de rectitorire, lucrându-se la ansamblul monahal.
Obștea așezământului monahal este condusă de starețul Nicodim Pop.
- Mănăstirea Feleac
De asemenea, Biserica din Feleac – monument istoric, cu hramul „Sfânta Cuvioasă Paraschiva”, este tot o ctitorie a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, construită în jurul anului 1488, în timpul păstoririi Arhiepiscopului Daniil. Reînființarea mănăstirii s-a hotărât în anul 1991, la dorința enoriașilor din localitatea Feleacu, județul Cluj, și la cererea Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, în vremea păstoririi vrednicului de pomenire Arhiepiscop Teofil Herineanu. Mănăstirea are și statut de parohie pentru credincioșii din localitate, paroh și stareț fiind arhimandritul Alexandru Ghenț.
Complexul monahal din Feleacu cuprinde, pe lângă cele două biserici (biserica monument istoric, cu hramul „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, și biserica nouă, cu hramul „Sfânta Troiță”), un paraclis închinat Sfântului Voievod Ștefan cel Mare al Moldovei, un corp de chilii, stăreția și casa parohială din localitate, precum și o casă-muzeu și o bibliotecă cu aproximativ 3.000 de volume.
Citește mai multe despre Povestea ctitoriilor ștefaniene în eparhia de la Vad și Feleac
Mitropolia Clujului, de orârșie ștefaniană
La data de 25 martie 2006, la sărbătoarea Bunei Vestiri, a luat ființă în mod festiv Mitropolia Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, devenită ulterior Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului. Evenimentul naşterii noii Mitropolii transilvănene, de obârșie ștefaniană (Mitropolia de la Feleac, secolul XV) este ancorat în viziunea şi voința istorică exprimată de Sfântul Andrei Şaguna, de Octavian Goga sau de Patriarhul Miron Cristea.
Mai multe fotografii AICI
Text și foto: Darius Echim / Mitropolia Clujului
