În Duminica a 32-a după Rusalii (a lui Zaheu), 22 ianuarie 2023, Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, s-a aflat în mijlocul obștii monahale de la Mănăstirea Nicula, județul Cluj.
Cu acest prilej, de la ora 10:00, în biserica nouă a așezământului monahal, Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul a oficiat Sfânta Liturghie, fiind înconjurat de un sobor de preoți si diaconi.
Din sobor au făcut parte: starețul Mănăstirii Nicula – arhimandritul Nicolae Moldovan, protopopul de Gherla – preotul Iulian Paul Isip, secretarul de cabinet al ierarhului – arhidiaconul Sergiu-Iustin Pop, slujitori din cadrul așezământului monahal, precum și alți preoți invitați.
După citirea pericopei evanghelice, Părintele Episcop-vicar Benedict a rostit un cuvânt de învățătură pe tema „Pot eu să-L întâlnesc pe Domnul?”, în cadrul căruia a vorbit despre întâlnirea personală cu Dumnezeu. Ierarhul a explicat că pentru a-L întâlni pe Domnul, asemenea lui Zaheu, trebuie realizați 3 pași: ieșirea din zona de confort, mărturisirea credinței și disponibilitatea la schimbare.
De asemenea, PS Părinte Episcop Benedict a menționat că orice creștin are șansa întâlnirii cu Dumnezeu la fiecare Sfântă Liturghie, prin Cuvântul Său și prin Sfânta Euharistie.
La finalul Sfintei Liturghii, protopopul de Gherla – preotul Iulian Paul Isip a mulțumit Preasfinției Sale pentru slujire și binecuvântare. Totodată, a evidențiat faptul că în această perioadă s-au împlinit opt ani de la tunderea în monahism a Preasfințitului Părinte Benedict Bistrițeanul, mănăstirea de metanie fiindu-i chiar la Nicula.
În data de 17 ianuarie 2015, la Mănăstirea Nicula, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei a oficiat slujba tunderii în monahism, naș de călugărie fiindu-i arhimandritul Teofil Roman (actualmente PS Teofil de Iberia, Arhiereul-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei).
Scurt istoric
Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” de la Nicula, județul Cluj, este cunoscută ca unul dintre cele mai vechi aşezăminte monahale din spaţiul românesc. Aici se desfășoară an de an, pe 15 august, de sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului, cel mai mare pelerinaj ortodox din Transilvania. Mulți credincioși vin cu câteva zile înainte pentru a se închina Icoanei Făcătoare de minuni a Maicii Domnului și a participa la toate slujbele oficiate pe Altarul de vară, amplasat lângă biserica veche de zid.
În anul 1326, Nicula era o pădure, în care s-a nevoit pustnicul ortodox Nicolae, cel care împrumută numele său pădurii, satului şi mânăstirii. Prima mărturie istorică ce atestă aşezarea monahală este legată de prezenţa unei biserici de lemn, în stil maramureşan, cu hramul „Sfânta Treime”, datată din anul 1552. Între 1712-1714 biserica se reînnoieşte, dar va cădea pradă unui incendiu în 1973, fiind înlocuită cu o biserică de lemn, datând din secolul XVII, strămutată aici din cătunul Năsal – Fânaţe.
La 1659 este nu numai chinovie monahală, ci şi şcoală „împărătească” unde învăţau copiii din satele dimprejurul mânăstirii, călugărilor revenindu-le şi misiunea de dascăli.
Începând anul 1699, Nicula iese din anonimat, devenind unul dintre celebrele locuri alese de Maica Domnului. Icoana ei, pictată de preotul ortodox Luca din Iclod, în anul 1681, avea să plângă, începând cu 15 februarie 1699, vreme de trei săptămâni, între 15 februarie și 12 martie, iar de atunci continuă să facă minuni, să tămăduiască boli și să aducă alinare și mângâiere tuturor celor care o cercetează.
Anul 2001 a marcat istoric Mânăstirea Nicula, prin intervenţia Mitropolitului Bartolomeu Anania, care a rectitorit aşezământul monahal, reorganizându-l urbanistic şi, împreună cu obştea călugărească, demarând construcţia de noi edificii: Biserică, Casă de creaţie, Centru de studii patristice, Corp administrativ, Arhondaric şi Clopotniţă. În prezent, biserica este în fază de finisaj, atât la lucrările exterioare, cât și interioare, unde se pictează în tehnica frescă.
Mai multe fotografii AICI
Autor: Darius Echim / Mitropolia Clujului
Foto credit: Ionuț Chifa
