Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, s-a aflat luni seara, 17 ianuarie 2022, în mijlocul obștii monahale de la Mănăstirea Cormaia, județul Bistrița-Năsăud, unde a săvârșit slujba Vecerniei, urmată de rânduiala călugăriei (tunderii în monahism) pentru trei rasofore din cadrul mănăstirii.
Maicile din obștea așezământului monahal au cântat ,,Brațele părintești…” şi au dat răspunsurile la slujbă.
Rânduiala tunderii în monahism a presupus tăierea părului (semnul renunţării la voia proprie), depunerea celor 3 voturi monahale (sărăcia, fecioria și ascultarea) şi primirea hainelor şi a însemnelor monahicești: cămaşa, crucea pectorală, paramanul, dulama (anteriul), brâul, papucii, rasa, potcapul (scufia), mantia, mătăniile, crucea, Biblia şi lumânarea.
Noile monahii au primit numele de Maria, Antonia și Dositeia, nașă de călugărie fiindu-le stareța mănăstirii, stravrofora Sebastiana Sîngeorzan.
La final, Mitropolitul Andrei le-a adresat celor trei călugărițe un cuvânt de învățătură și de încurajare în noul drum început. Ierarhul a vorbit despre asumarea celor trei voturi monahale depuse de noile monahii – sărăcia, fecioria și ascultarea – cu ajutorul cărora luptă împotriva a trei mari patimi din această lume: iubirea de avere, iubirea de plăcere și iubirea de mărire.
De asemenea, ÎPS Părinte Andrei a evidențiat și faptul că într-o lume în care pe primul plan este pusă plăcerea, pentru un tânăr este un lucru vrednic de toată admirația să-și asume cele trei voturi monahale.
La slujba călugăriei au luat parte monahi și monahii de la mănăstirile din eparhie, preoți, obștea sfintei mănăstiri, rudele după trup ale celor trei maici, precum și alți credincioși.
Până în prezent, așezământul monahal a cunoscut o dezvoltare impresionantă, aici vieţuind 30 de maici, stareță fiind stavrofora Sebastiana Sîngeorzan, iar duhovnic protosinghelul Nicodim Sîngeorzan.
Scurt istoric
Mănăstirea Cormaia, situată la 5 km distanță de orașul-stațiune Sîngeorz-Băi, a fost reînfiinţată în anul 1994, pe o veche vatră monahală, cu binecuvântarea vrednicului de pomenire Mitropolit Bartolomeu Anania. În cadrul ansamblului mănăstiresc a fost construită o biserică din zid, ce poartă hramul „Tăierea Capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul”, fiind sfințită la data de 29 mai 2016, de Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei, alături de un sobor de ierarhi, preoți și diaconi.
La Mănăstirea Cormaia mai există şi o bisericuţă din lemn, cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului”, construită în prima jumătate a secolului al XVII-lea, de călugării ortodocşi veniţi de la mănăstirile Neamţ şi Putna. Acest lăcaş de cult păstrează până astăzi opere de artă valoroase, între care icoane ale pictorului Tudor Zugravu. În anul 1762, mănăstirea a fost incendiată și călugării prigoniți, însă bisericuța din lemn a fost salvată. În 2004, bisericuța a fost resfințită, iar începând cu anul 2014 pictura a fost restaurată integral, de către pr. conf. univ. dr. Marin Cotețiu, cadru didactic al Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, la secția Artă Sacră.
În anul 2015, Mănăstirea Cormaia a primit o părticică din moaștele Sfântului Ierarh Nectarie din Eghina.
Mai multe fotografii AICI
Autor: Darius Echim / Mitropolia Clujului
Foto credit: Mănăstirea Cormaia