În Sfânta Vineri din Săptămâna Mare, are loc în Biserica Ortodoxă denia ce cuprinde rânduiala Prohodului Domnului, slujba de înmormântare a Mântuitorului Iisus Hristos. Conform Sinaxarului, în Sfânta și Marea Vineri se prăznuiesc sfintele, mântuitoarele și înfricoșătoarele Patimi ale Domnului, Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos: scuipările, lovirile peste față, palmele, insultele, batjocurile, haina de porfiră, trestia, buretele, oțetul, piroanele, sulița și înainte de toate Crucea și moartea, pe care le-a primit de bunăvoie pentru noi. De asemenea, se face pomenire de mărturisirea mântuitoare făcută pe cruce de tâlharul recunoscător, care a fost răstignit împreună cu El.
În Catedrala Mitropolitană din Cluj Napoca, în dimineața zilei de vineri, întrucât a fost zi aliturgică, s-au oficiat Ceasurile împărătești iar începând cu ora 18 Denia Prohodului Domnului. Slujba a fost oficiată de Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, având alături un sobor numeros de preoți slujitori ai Catedralei, preoți profesori ai celor două instituții de învățământ teologic clujean și diaconi.
Denia Prohodului a fost cântată alternativ de preoți și diaconi, corul catedralei și strană alături de credincioși. Textul acestei cântări este împărțit ca structură în trei părți, prima parte având 73 de strofe, a doua parte 60 de strofe și a treia parte 43 de strofe. Prima strofa a fiecărei stări este reluată și la sfârșitul ei.
Pe tot parcursul slujbei, atât preoții cât și credincioșii au avut aprinsă în mână, o lumânare.
„Răscumpăratune-ai pe noi din blestemul legii pe Cruce fiind răstignit”
După terminarea slujbei, Înaltpreasințitul Părinte le-a vorbit credincioșilor prezenți în număr mare, despre moartea răscumpărătoare a lui Hristos:
Domnul Iisus Hristos a murit în locul nostru, ca să ne izbăvească pe noi, așa spune Sfântul Apostol Pavel: răscumpăratune-ai pe noi din blestemul legii, pe Cruce fiind răstignit. Am ales din slujba Prohodului doar două strofe care ne spun că Domnul Iisus Hrsitos a murit pentru noi: Pe pamant ai venit, Pe Adam sa-l mantui. Si pe-acesta negăsind, jos Te-ai pogorât; Pân’ la iad, Stăpânul meu, l-ai căutat. Domnul prin moartea Sa, s-a pogorât până la iad. Sfântul Apostol Petru ne spune în prima sa epistolă că Domnul Iisus Hristos, când era cu trupul în mormânt, s-a pogorât cu sufletul în iad să vestească și acolo mântuirea. Iar ce s-a întâmplat acolo ne spune tot slujba Prohodului: O, ce bucurie,/ Ce dulceaţă multă/ A fost ceea ce-a umplut pe toţi cei din iad,/ Strălucind lumina Ta-n adâncul lui. Așadar Domnul Iisus Hristos a murit pentru noi pentru toți.
ÎPS Andrei: „La toată Liturghia este reactualizată drama la care am participat în Săptămâna Patimilor”
În continuarea cuvântului de învățătură, Înaltpreasfințitul Părinte ne-a vorbit despre cum ar trebui să îi mulțumim noi Domnului Iisus Hristos pentru sacrificiul Său:
Recunoștința și gentilețea ar trebui să ne oblige să îi răspundem Domnului Hristos pentru acest sacrificiu fără egal ce l-a făcut pentru noi. Pentru moartea Sa răscumpărătoare. Și cum să îi răspundem? Cum să îi fim recunoscători? Cum să fim gentili cu cel mai mare Binefăcător al nostru? Ne spune Sfântul Prooroc David în Psalmul 115, versetele 4 și 5: Ce voi răsplăti Domnului pentru toate câte mi-a dat mie? Paharul mântuirii voi lua şi numele Domnului voi chema. Adică noi ne exprimăm recunoștința noastră față de Domnul nostru Iisus Hristos prin participarea duminică de duminică la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, pentru că la începutul celebrării acesteia, când preotul face în taină în altar proscomidia, începe chiar cu acest tropar pe care îl cântăm în Săptămâna patimilor. Luând în mână prescura, zice: Răscumpăratu-ne-ai pe noi din blestemul legii, cu scump sângele Tău. Pe Cruce pironindu-Te şi cu suliţa împungându-Te, nemurire ai izvorât oamenilor, Mântuitorul nostru, slavă Ţie!. La toată Liturghia prescura se preface în Trupul Domnului și vinul în Sângele Lui. La toată Liturghia este reactualizată drama la care am participat în Săptămâna Patimilor, și atunci recunoștința noastră față de moartea răscumpărătoare a Domnului Iisus Hristos este tocmai participarea la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie în fiecare duminică și la fiecare sărbătoare.
Slujba s-a încheiat cu procesiunea de înconjurare a bisericii, care simbolizează ducerea către mormânt a Mântuitorului. În cadrul procesiunii s-au făcut patru opriri, la fiecare rostindu-se o ectenie. După procesiune, toți credincioșii au trecut pe sub Sfântul Epitaf, la intrarea în lăcașul de cult.
Sfântul Epitaf înseamnă acoperământ de mormânt, aceasta fiind semnificația în limba greacă a Epitafului. Deci, trecerea pe sub Sfântul Epitaf se face pentru a arăta că cei prezenți participă la suferințele și la moartea lui Hristos, trecând prin mormântul Mântuitorului pentru a învia împreună cu El.
