De Ziua Națională a României, în toate bisericile ortodoxe din ţară au fost oficiate slujbe de Te Deum și de pomenire a eroilor neamului. S-a adus astfel mulțumire pentru înfăptuirea unității naționale și s-au înălțat rugăciuni pentru cei care și-au dat viața pentru întregirea neamului românesc.
La Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca, Te Deum-ul de Ziua Naţională a României a fost oficiat de Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei. În cuvântul festiv rostit la finalul slujbei, ierarhul a vorbit despre cele două pietre de temelie care stau la baza poporului român: credința și patria.
Pentru noi sunt două valori absolute: Dumnezeu şi Patria. Din nefericire în aceste vremuri secularizate şi secularizante nu toată lumea le receptează ca atare. Imnul nostru naţional afirmă cu tărie că înaintea cortegiului sunt „preoţi, cu crucea-n frunte!/ Căci oastea e creştină”, şi, totuşi, fără discernământ, sunt voci care încearcă discreditarea Bisericii. Iar dragostea faţă de Patrie, faţă de drapel, de imn şi de însemnele oficiale, este dusă în derizoriu. Or, pentru aceste valori, a curs mult sânge, s-au dat multe jertfe. România Mare este darul lui Dumnezeu, zicea Mircea Vulcănescu, tocmai pentru jertfa şi dragostea faţă de neam a eroilor noştri.
În cuvântul intitulat ,,Dumnezeu și Patria”, Părintele Mitropolit Andrei a evocat câteva personalități literare de renume, care au fost preocupați atât de latura spirituală a evenimentului Unirii, cât și de realizarea idealului național ,,România Mare”.
Suntem aici în Catedrala din Cluj pentru a celebra Sărbătoarea Națională, pentru a ne cinsti istoria și înaintașii. Pentru ei idealul vieții era să vadă înfăptuită România Mare. Din nefericire, unii dintre ei n-au reușit s-o vadă mutându-se în eternitate cu puțin înainte. Iată, de pildă, ce scria Ion Luca Caragiale: „Doamne, dacă mie nu mi-e dat să intru în pământul făgăduinţei, să auz trâmbiţele cântând şi să văd zidurile Ierihonului surpându-se în faţa soarelui ce s-a oprit în cale din porunca Ta, fă-mă s-adorm pe drum cu speranţa că ceea ce nu mi-a fost dat mie, fiilor mei le va fi dat”.
George Coşbuc, care murea în mai 1918, a scris: „Religia şi limba se sprijinesc una pe alta: religia trăieşte prin limbă – căci vai de neamul care e silit să se închine într-o limbă pe care n-o pricepe – , iar limba trăieşte prin religie, căci dacă ar şi începe limba unui neam să piară, câtă vreme va trăi în Biserică şi în cărţile ei, ea nu poate să se stingă.
Înaltpreasfințitul Andrei a subliniat și rolul moralității în păstrarea moștenirii lăsate de înaintașii noștri.
De la Corifeii Marii Uniri până la martirii din decembrie 1989, în majoritate tineri, toţi s-au mutat în eternitate cu gânduri la vremuri mai bune. Tare bine ar fi dacă nu le-am înşela aşteptările. Dar reforma economică care se înfăptuieşte cu atâta greutate şi cu atâtea convulsii presupune mai întâi de toate o schimbare morală. Dacă vrem belşug, dacă vrem o reaşezare a lucrurilor nu trebuie neglijată reaşezarea spirituală a oamenilor, pentru că e prea multă răutate în lume. Iar, pentru a ieşi din ceaţa în care ne aflăm, avem nevoie în Biserică de suflete de apostol, iar în viaţa politică de genii de moralitate care să mărturisească dimpreună cu Avram Iancu: „Unicul dor al vieţii mele este să-mi văd naţiunea fericită.
La slujba de mulțumire oficiată în Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca au participat oficialități locale și județene, alături de preoți și credincioși ai Arhiepiscopiei. La finalul programului liturgic, Înaltpreasfințitul Andrei a luat parte la serbările dedicate Zilei Naționale a României, din Piața Avram Iancu.
Ziua Natională a fost sărbătorită și la Dej
Manifestările au debutat cu acordarea onorului militar, salutul drapelului de luptă, intonarea Imnului Naţional al României și oficierea Slujbei de Te Deum, de către delegatul Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei, Arhim. Dumitru Cobzaru, exarh al Mănăstirilor din Arhiepiscopia Clujului, împreună cu Pr. Ioan Buftea, Protopop al Dejului și preoții din Municipiul Dej.
Evenimentul a continuat cu depunerea de coroane și defilarea Gărzii de Onoare, iar la final au urmat momente artistice susținute de către artiști locali.
