Pe 19 august s-au împlinit 415 ani de la asasinarea primului unificator al Țărilor Române, voievodul Mihai Viteazul.
Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, a participat la Mănăstirea cu hramul „Mihai Vodăˮ din localitatea Turda, la comemorarea marelui domnitor român, cel care în anul 1600 a reușit, pentru prima dată, să unifice cele trei principate române: Țara Românească, Transilvania și Moldova.
Începând cu acest an, comemorarea de la mănăstirea Mihai Vodă s-a mutat pe ritul calendarului nou, cel Gregorian pe care îl avem în Biserica Ortodoxă Română. Până acum moartea voievodului era comemorată la 9 august.
Înaltpreasfinția Sa, însoțit de la Centrul Eparhial de Exarhul Mănăstirilor, Arhim. Dumitru Cobzaru și de Consilierul pe probleme de misiune și protocol, Arhid. Claudiu Ioan Grama, au ajuns la Mănăstire în jurul orei 9,00.
Dumnezeiasca Liturghie a fost oficiată pe altarul de vară al mănăstirii începând cu ora 9,30. Alături de Înaltpreasfinția Sa au slujit un sobor numeros de preoți din protopopiatul Turda dar și stareți și duhovnici ai mănăstirilor din Arhiepiscopia noastră.
În cuvântul de învățătură, Mitropolitul Clujului s-a arătat îngrijorat de situația creștinilor din lume și a tras un semnal de alarmă asupra miilor de creștini din lume ce mor pentru credință. Asemeni lor, apărător al credinței strămoșești, a fost și domnitorul Mihai Viteazul, ce a fost educat de mama sa în spiritul tradiției creștine. Și noi suntem chemați să ținem la credința creștină, ce stă la baza civilizației europene, a mai spus ierarhul.
La finalul Liturhiei a fost oficiată și o slujbă de pomenire a marelui voievod Mihai Viteazul.
Apoi, participanții au asistat la o scenetă istorică, scrisă de actorul și omul de cultură Virgil Deceanu în care actori au fost preoții Sebastian Zăhan și Dorin Sas. Ei au au reconstituit dialogul pe care l-a avut Mihai Viteazul cu generalul Basta, la ultima întâlnire a celor doi și asasinarea marelui voievod.
La comemorarea lui Mihai Viteazul, cu prilejul împlinirii a 415 ani de la moartea sa, au participat prefectul județului Cluj, Gheorghe Vușcan, senatorul Alexandru Cordoș, deputatul Mircea Irimie și primarii unor localități situate în apropierea Turzii, membri ai Consiliului local Turda și reprezentanți ai instituțiilor de stat si private din Turda.
După scenetă, a avut loc depunerea de coroane la monumentul domnitorului și defilarea Gărzii de Onoare a Garnizoanei din Turda.
Primul unificator al Ţărilor Române
Domn al Munteniei (Valahiei), a Transilvaniei (Ardeal) şi a toată Ţara Moldovei (Principatului Moldova, Voievodatului Moldova) Mihai Viteazul a fost ban de Mehedinţi, stolnic domnesc şi ban al Craiovei, apoi domnitor al Munteniei şi, pentru o scurtă perioadă în 1600, conducător de facto al tuturor celor trei ţări care formează România de astăzi: Muntenia, Transilvania şi Moldova.
Mihai Viteazul, nascut in Ialomita, a fost fiul domnitorului Patrascu cel Bun, mama sa fiind Teodora, membra a familiei Cantacuzinilor. In constiinta colectiva romaneasca, el este unul dintre cei mai importanti eroi nationali ai Romaniei. I s-a spus Viteazul pentru ca a avut curajul sa infrunte forta uriasa a Imperiului Otoman din acele vremuri, dar si toate celelalte natiuni vremelnic potrivnice din jurul Romaniei: ungurii, polonezii, tatarii si rusii.
Pentru a consolida Unirea, Mihai i-a o serie de masuri: adopta aceeasi stema pentru toate teritoriile, construieste o biserica ortodoxa la Alba-Iulia, acorda anumite inlesniri preotilor si iobagilor romani si numeste ca Mitropolit al Transilvaniei pe Ion de la Prislop.
Mihai Viteazul a influentat decisiv istoria romanilor, gandul sau cuprinzator si fapta sa temerara au impus un model si au inaugurat o epoca.
Despre viața și despre moartea domnitorului creștin Mihai Viteazul ne vorbește Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălașului, într-un interviu acordat postului de radio „Renașterea”:
Mihai Viteazul a avut un rol religios crucial, nu numai politico-militar, în coagularea unităţii româneşti prin Ortodoxie. A ridicat Bălgradul la rang de Mitropolie ortodoxă, a ctitorit mănăstiri ortodoxe şi a dat drepturi preoţilor români ardeleni prigoniţi datorită religiei lor.
Mănăstirea Mihai Vodă de la Turda, locul în care istoria se împletește cu rugăciunea
Mănăstirea „Mihai Vodă” este situată la periferia orașului Turda, lângă obeliscul ce marchează locul asasinării marelui voievod în tabăra de luptă ce se afla pe aceste locuri în august 1601. Ea a fost destinată săvârşirii de slujbe şi rugăciuni neîncetate pentru pomenirea marelui voievod. Aşezământul monahal construit într-un stil tradiţional muntenesc este o copie arhitecturală și, în același timp, o restituire a demnității vechii mănăstiri Mihai Vodă din București, construită în secolul al XVI-lea și mutilată în timpul regimului comunist.
Având hramul bisericii „Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavril”, mănăstirea va sărbători anul viitor 15 ani de la punerea pietrei de temelie, ani în care s-au realizat foarte multe lucruri între care se numără și biserica corpul de chilii, clopotnița și alte edificii importante.
Mai multe detalii despre istoricul mănăstirii ne spune exarhul din Arhiepiscopia Clujului, Arhim. Dumitru Cobzaru:
Manastirea este, așa cum subliniau și oficialitățile prezente astăzi la hramul istoric, un loc care merită să devină un important așezământ de pelerinaj pentru memoria istorică deosebită pe care o păstrează între aceste ziduri ridicate cu osteneală dar cu multă cinste de obștea monahală.
Foto: Dumitru Cucură și Marius Romilă
Înregistrarea audio: Alexandra Andereș, Radio Renașterea
