Sâmbătă 28 mai, Înaltpreasfințitul Arhiepiscop Justinian al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, a împlinit vârsta de 95 de ani. Vineri 27 mai, în Paraclisul Episcopal cu hramul „Intrarea în biserică a Maicii Domnului”, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul a oficiat o slujbă de Te-Deum, în prezenţa unei mulţimi impresionate de credincioşi, autorități locale și județene.
Prezent la eveniment, Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, i-a oferit cele mai mari distincţii ale Mitropoliei – Engolpionul cu icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Nicula şi „Crucea Transilvană”. În cuvântul său, Mitropolitul Andrei a amintit de patru virtuţi ale Arhiepiscopului Justinian, aşa cum le-au avut marii părinţi de odinioară, când era vorba de fiii lor duhovniceşti: îi primeşte pe toţi cu mult drag, pe toţi îi iubeşte cu putere, pentru toţi se roagă lui Dumnezeu şi, în al patrulea rând, la toţi le poartă sarcinile duhovniceşti. „Încă de atunci de când eram mititel şi nu ştiam că există mai multe mănăstiri în ţară, ştiam că există un singur stareţ la Rohia: era stareţul Justinian. Influenţa duhovnicească a Înaltpreasfinţitului zeci de ani s-a revărsat copleşitor peste tot ţinutul şi nu numai peste tot ţinutul, pentru că s-au bucurat de prezenţa Înalpreasfinţiei Sale mai apoi şi credincioşii din mijlocul Transilvaniei, şi alţi călugări şi credincioşi din ţară şi atunci pe bună dreptate zicem n-avem mai mulţi părinţi şi Î.P.S. Justinian este părintele nostru, al episcopilor, al clericilor şi al credincioşilor din această binecuvântată eparhie. Şi atunci, şi noi, fiii duhovniceşti, trebuie să răspundem cu aceeaşi măsură”.
Din partea Centrului Eparhial şi a tuturor credincioșilor păstoriți din Episcopia Maramureșului, Preasfinţitul Părinte Iustin Sigheteanul i-a înmânat Î.P.S.-sale Justinian o icoană cu Învierea Domnului, pentru că suntem în perioada de lumină dintre Înviere şi Înălţare la Cer, şi un mare coş cu flori albe, semn al iubirii, pe care i-o poartă. „Înaltpreasfinţitul Părinte Justinian este ctitorul reînviatei Episcopii a Maramureşului şi Sătmarului, care, răstignită de atâtea ori în istorie, a reînviat de fiecare dată. De data aceasta, Episcopia noastră, prin temelia care s-a pus, atât cât va ţinea acest ţinut şi credinţa, va dăinui în istorie şi odată cu ea va dăinui neamul nostru românesc împreună cu credinţa şi identitatea lui”, a spus P.S. Iustin Sigheteanul.
La finalul manifestării Înaltpreasfinţitul Părinte Justinian, le-a adresat cateva cuvinte de mulțumire: „Ne-am adunat cu inimă şi cu suflet curat să sărbătorim 95 de ani de viaţă. Împreună, vă rog, să mulţumiţi lui Dumnezeu toţi, că Dumnezeu m-a ajutat să trăiesc aceşti 95 de ani din plin. Am trăit din plin viaţa duhovnicească. De aceea mulţumesc lui Dumnezeu în primul rând, Tatălui, Fiului şi Sfântului Duh, Maicii Domnului şi tuturor Îngerilor şi Sfinţilor pentru că mi-au ajutat. Dacă mi-a da Dumnezeu dreptul să mă rog şi după ce voi pleca de aici, nu vă voi uita niciodată. Aşa cum vă văd acum, în vecii vecilor vă voi vedea pe toţi. Mă voi ruga lui Dumnezeu pentru mântuirea voastră, a tuturor, a neamului nostru binecuvântat, a ţării noastre”.
Evenimentul a continuat în sala de Consiliu a Eparhiei, unde au fost prezenți angajații Centrului Eparhial, protoiereii şi secretarii lor, preoţi şi monahi, oficialităţile din cele două judeţe Maramureş şi Satu Mare, precum și o mulțime de credincioși pe care Arhiepiscopul Iustinian îi păstorește cu drag de 26 de ani.
Foto: Arhiva Episcopiei Maramureșului și Sătmarului; 27 mai 2016 – 95 de ani de viata ai IPS Justinian
ÎPS Arhiepiscop Justinian s-a născut în 28 mai 1921, în satul Plopiş, comuna Şişeşti, Protopopiatul Lăpuş, având numele de botez Ioan. Şcoala primară a urmat-o în satul natal (1928-1934), iar doi ani şcolari i-a făcut la Liceul Ortodox de Băieţi „Simion Ştefan” din Cluj. La 12 martie 1941 intră, ca frate, în Mănăstirea Rohia. După aproape un an, în 2 martie 1942, este tuns în monahism şi primeşte numele de monah Justinian. La 15 august 1942, Episcopul Nicolae Colan al Vadului, Feleacului şi Clujului, îl hirotoneşte ierodiacon pe seama Mănăstirii „Sfânta Ana” Rohia. La 17 aprilie 1943, Episcopul Nicolae Colan îl hirotoneşte ieromonah pe seama Mănăstirii „Sfânta Ana” Rohia, iar la 25 iunie 1944 preia funcţia de stareţ, la doar 23 de ani, într-o perioadă foarte grea pentru mănăstire, ascultare pe care o va îndeplini până în 1973. După 1944 îşi completează studiile la Seminarul Teologic Ortodox din Cluj şi la Institutul Teologic de Grad Universitar din Sibiu. În 1948 este ridicat la gradul de protosinghel, iar mai târziu la rangul de arhimandrit.
La propunerea Mitropolitului Nicolae Mladin, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române îl ridică la treapta de arhiereu, la data de 9 iunie 1973, iar la 9 septembrie 1973 a fost hirotonit ca Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului şi Clujului, cu supranumele de „Maramureşeanul”.
La 22 septembrie 1990, Adunarea Naţională Bisericească îl alege ca Episcop al nou reînfiinţatei Eparhii a Maramureşului şi Sătmarului. A fost întronizat la 11 noiembrie 1990, la biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din Baia Mare, denumită „Catedrala Veche”, de către Înaltpreasfinţitul Părinte Dr. Antonie Plămădeală, Mitropolitul Ardealului. Ca Episcop-vicar la Cluj, a desfăşurat o bogată activitate misionar-pastorală, administrativ-gospodărească şi culturală.
Episcop al Maramureşului şi Sătmarului
În scaunul de Episcop titular la Baia Mare, a rectitorit Episcopia Maramureşului şi Sătmarului, a pus piatra de temelie pentru peste 80 de biserici. Ca ierarh, a sfinţit sute de biserici, a hirotonit sute de preoţi şi diaconi, a rostit mii de cuvântări. În timpul chiriarhatului său, numărul preoţilor a crescut de la 325, la aproape 700, iar al mănăstirilor, de la 4, la 30 mănăstiri şi 10 schituri. De la sfârşitul anilor ’40 ţine un jurnal zilnic de însemnări, ajuns la aproape 200 de volume.
La 13 decembrie 2009 a fost ridicat la rangul de Arhiepiscop Onorific de către Preafericitul Daniel, Patriarhul României, în Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare. A scris, ca unic autor şi în colaborare, peste 20 de volume. Este Doctor Honoris Causa a patru universităţi din România. A fost decorat cu „Steaua României”, a primit titlul de „Omul anului”, în 2009, din partea Consiliului Judeţean Maramureş, este cetăţean de onoare a peste 40 de unităţi administrativ-teritoriale din cele două judeţe din Eparhie, Maramureş şi Satu Mare.
